Gupta, miliardarul care vrea SIDEX, făcut praf de presa economică internaţională
Miliardarul indian Sanjeev Gupta, cel care dorește să devină proprietaul combinatulul SIDEX Galaţi, se află într-o campanie de cosmetizare pentru a câștiga bunăvoința sindicatelor, a autorităților române și a politicienilor. În paralel însă, publicaţii serioase şi de renume din Marea Britanie scot la lumină adevăruri deloc favorabile magnatului oţelului.
Datorii neplătite la furnizori, fonduri falimentate, asiguratori ce suspendă polițele și multe alte lucruri care contrestează cu "optimismul rupt parcă din sărbătorile Centenarului" ce a însoţit un interviu-laudatio făcut de o televiziune centrală lui Sanjeev Gupta, cel care este în cursa pentru preluarea SIDEX Galați, scrie EVZ.
Este vorba despre acelaşi personaj despre care Financial Times scria, ironic, în octombrie 2018, „„Sanjeev Gupta, așa-numitul „salvator al oțelului”, s-a adresat comercianților rivali de mărfuri pentru împrumuturi după ce unul dintre principalii săi susținători financiari, managerul de active elvețian GAM, a intrat în dificultate”.
Tot Financial Times, citat de EVZ, notează că, „sunt întrebări despre cum a reuşit (Gupta-n.a.) să-şi finanţeze goana după cumpărături. Una dintre sursele de finanţare, conform documentelor publice, a fost GAM, care a deţinut o cotă semnificativă de cel puţin 2,8 miliarde dolari din finanţarea pentru companiile domnului Gupta”.
Prestigioasa agenţie de ştiri şi analize economice Bloomberg este la fel de necruţătoare cu afacerile magnatului indian: „aceste practici nocive sunt legate de investițiile făcute în datoria privată, foarte dificil de vândut, emisă de o companie denumită GFG Alliance, controlată de magnatul oţelului Sanjeev Gupta”.
Şi jurnaliştii de la EVZ au tras de mai mult timp un semnal de alarmă în legătură cu intenţiile lui Sanjeev Gupta. "Îi aducem aminte că nici astăzi nu ne-a răspuns la întrebarea referitoare la investiția promisă la Oltenița: 200 de milioane de euro anunțați pentru construcția „celei mai moderne oțelării din Europa” s-au topit discret ca și cum niciodată nu au existat."
Citií analiza completă AICI.