Gripa sezonieră. De ce nu este bine să tratezi orice simplă răceală sau viroză cu antibiotice

Gripa este o infecție virală (cauzată de un virus) a cailor respiratorii: nas, gât, plămâni. Pentru multe persoane, gripă trece de la sine după o perioada, nefiind nevoie de tratament specific. Pentru altele însă, această poate da complicații atunci când rămâne netratată. Persoanele cu risc crescut de a face gripă sunt:

- Copiii cu vârstă sub 5 ani, cu precădere cei cu vârstă de sub 6 luni
- Adulți cu vârstă de peste 65 de ani
- Femeile însărcinate și cele care tocmai au născut
- Persoanele cu sistem imunitar deficitar
- Persoanele ce au boli cronice, precum astmul, bolile cardiace, insuficientă renală, insuficientă hepatică, diabetul zaharat
- Persoanele cu obezitate de grad ÎI sau III (IMC peste 40).

Pentru a înțelege de ce antibioticele nu se pot administra la pacienții cu gripă, trebuie să înțelegem cum funcționează această clasa de medicamente.
Antibioticele au fost descoperite în 1928, de un cercetător pe nume Alexander Fleming, fiind una dintre cele mai importante descoperiri pentru medicină din toate timpurile.

Antibioticele sunt într-adevăr destinate infecțiilor, însă doar infecțiilor bacteriene. Există infecții bacteriene, virale, parazitare sau cu fungi, în funcție de agentul cauzator al acestora. Bacteriile sunt microorganisme găsite peste tot în jurul nostru, inclusiv pe suprafață corpului și în corpul nostru. Bacteriile proprii organismului sunt ,,bacterii bune’’, având efecte benefice pentru noi și ajutându-ne să digerăm mâncarea. Alte bacterii pot cauza infecții bacteriene, atunci când pătrund în organismul nostru. Gripă nu este o infecție bacteriană.

Există, în mare, două categorii de antibiotice ce lupta împotriva infecțiilor bacteriene. Unele încetinesc procesul de creștere și înmulțire a bacteriilor, în timp ce altele distrug direct structura bacteriană, omorând astfel bacteria.

Virusurile sunt total diferite de bacterii; acestea au structura diferită, supraviețuiesc și se înmulțesc diferit. Antibioticele au că țintă peretele celulei bacteriene, iar virusurile nu conțîn acest perete, deci nu pot fi ținte pentru antibiotice. În schimb, acestea sunt acoperite de un înveliș de proteine, cu rol protector.

Spre deosebire de bacterii, ce atacă organismul din exterior, virusurile se mută cu totul în interiorul organismului, unde trăiesc și se înmulțesc în interiorul celulelor proprii. Bacteriile se pot înmulți independent de organismul uman, în timp ce virusurile au nevoie de celulele noastre sănătoase, de care se atașează și își încep replicarea.
Datorită tuturor acestor diferențe structurale și funcționale, antibioticele nu pot avea că țintă virusurile și astfel nu pot fi tratamentul pentru infecțiile virale.

În multe cazuri, medicii le recomandă pacienților să aștepte că gripă să treacă de la sine. Acest plan se bazează pe abilitatea sistemului imun de a lupta cu virusul pe cont propriu, fără ajutor medicamentos, lucru care de multe ori se întâmplă cu succes. Atunci când aveți gripă, o puteți recunoaște prin următoarele simptome:
- Nas înfundat sau rinoree
- Senzația de ,,roșu în gât’’
- Dureri de cap
- Febra
- Tușe
- Dureri musculare

Odihnă prelungită, hidratarea corectă prin consum potrivit de apă și mesele sănătoase bogate în vitamine, sunt cele ce vor ajută sistemul imun să lupte împotriva gripei. Desigur, în unele cazuri, medicul poate prescrie și medicamente specifice, numite antivirale.