Gregorian Bivolaru ar putea primi 50 de mii de euro de la statul român: Acuzațiile liderului MISA - De ce și-a schimbat numele

GREGORIAN BIVOLARU, la un pas să fie despăgubit cu 50.000 de euro - Acuzațiile liderului MISA

Fondatorul școlii de yoga „Mișcarea pentru Integrare Spirituală în Absolut” (MISA) ar putea fi despăgubit de statul român, potrivit deciziei judecătorilor de la Tribunalul Sibiu.

Bivolaru a deschis un proces împotriva statului român prin care solicita daune morale sub pretextul că „nu s-a respectat un termen rezonabil de desfăşurare a unei proceduri judiciare penale în care a fost implicat”.

Dosarul a fost deschis la 13 ianuarie 2023, potrivit turnulsfatului.ro.

Nu mai puțin de 50.000 de euro a obținut Gregorian Bivolaru în instanță după un proces care a durat doar trei luni.

Asta după ce statul a avut nevoie de 17 ani pentru a judeca dosarul său.

”Obligă pe pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, să plătească reclamantului suma de 50.000 euro (echivalent în lei la data plăţii), cu titlu de daune morale, ca urmare a constatării nerespectării termenului rezonabil de desfăşurare a unei proceduri judiciare penale în care a fost implicat reclamantul. Ia act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată. Cu drept de cerere de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare”, se precizează în sentința pronunțată la Tribunalul Sibiu.

Gregorian Bivolaru a fost condamnat în 2013 la șase ani de închisoare pentru relații sexuale cu un minor. A fost eliberat condiționat în septembrie 2017 și a părăsit Penitenciarul Bistrița, fără să mai aibă vreo apariție publică de atunci.

GREGORIAN BIVOLARU, fondator MISA - GESTURI ȘI DECLARAȚII CONTROVERSATE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989

„M-am branșat la energiile fericirii din macrocosmos și am urmărit să le manifest pentru cei care sunt receptivi să le primească!”, asta afirma în direct Gregorian Bivolaru în emisiunea „Marius Tucă Show”, la sfârșitul anilor 90.

Un personaj controversat încă de dinainte de revoluție, Gregorian Bivolaru și-a construit un adevărat imperiu în țara noastră. Avea zeci de mii de adepți, iar organizația pe care o conducea avea filiale în toată țara. După ce procurorii au deschis, în 2004, un dosar uriaș de trafic de persoane care îl viza pe Bivolaru, țara a fost împărțită în două. Dacă unii îl iubeau și îl vedeau nevinovat, alții îl voiau închis.

„Niciuna dintre acuzele cu care s-a pornit și care erau în aparență zdrobitoare, nu s-au fundamentat după aceea. Abuzurile sunt cu mult mai multe și au arătat o clară intenție de a distruge și de a destabiliza acest curs. Este inadmisibil ca organul legii, care vine, zice-se, să ancheteze ceva, în același timp, el însăși să fie izvor de nedreptate și de infracțiune”, declara Bivolaru, potrivit Realitatea PLUS.

DE CE SUNT FINLANDEZII  PE URMELE LUI BIVOLARU

Înainte să fie extrădat în România, Bivolaru a avut statutul de azilant politic în Suedia, a stat și în Franța, unde a fost arestat și adus în țară, unde și-a executat parțial pedeapsa. Finlanda l-a dat în urmărire pe fostul inițiator al MISA.

În prezent, Gregorian Bivolaru se află pe lista celor mai căutați infractori a Interpol.

Pentru moment, Bivolaru nu e de găsit. Anchetatorii din Finlanda vor să îl aducă în fața justiției pentru nu mai puțin de șase infracțiuni de trafic de persoane în formă agravată. Autoritățile finlandeze cer arestarea lui într-un dosar cu acuzații de trafic de persoane în formă agravată, dar și abuzuri sexuale, acuzații ce i-ar fi fost aduse de foști cursanți sau apropiați.

BIVOLARU A ANUNȚAT CĂ ȘI-A SCHIMBAT NUMELE ȘI AR LOCUI ÎN CISNĂDIOARA DE MULȚI ANI

Avocatul lui Gregorian Bivolaru a declarat în instanță că are domiciliul în în localitatea Cinsădioara și că și-a schimbat numele, conform încheierii de şedinţă din 09.05.2023, publicată pe site-ul rejust.ro, notează turnulsfatului.ro.

”Menţionează că în perioada în care a fost în detenţie, întrucât îi expira buletinul, i s-a făcut un nou buletin şi i s-a schimbat adresa de domiciliu care înainte era la Bucureşti, în localitatea Cisnădioara. În ceea ce priveşte numele care circulă în spaţiul public, arată că reclamantul nu şi-a schimbat numele, ci că acela era un nume atribuit, pentru a i se proteja identitatea în timpul procedurilor judiciare care s-au desfăşurat împotriva sa.

Mai arată că în închisoare, întrucât a primit ameninţări, instanţele i-au atribuit acest nume ca măsură de protecţie, i-au eliberat chiar şi un paşaport de refugiat pe acest nume în baza Convenţiei de la Geneva. Mai arată că a depus la dosar copia paşaportului, care nu e valabil. Solicită a se avea în vedere că reclamantul nu şi-a schimbat numele şi că instanţele îl identifică în hotărârile pronunţate sub numele de Magnus Aurolsson”, se mai precizează în document.