Fiica Mariei Plop şi a lui Toma Arnăuţoiu, născută în grota partizanilor, REPLICĂ pentru Ş. Nicolae
Ioana Voicu Arnăuţoiu, fiica partizanilor martiri din Nucşoara, Maria Plop şi Toma Arnăuţoiu, a fost invitata lui Rareş Bogdan, la emisiunea Jocuri de Putere de la Realitatea TV. Fiica partizanilor i-a dat replica senatorului Şerban Nicolae, care a afirmat luni că partizanii anticomunişti din munţi au slăbit capacitatea de apărare a României, iar acţiunea lor a fost îndreptată împotriva intereselor ţării. El a mai spus că încercarea de schimbare a stăpânului sovietic cu stăpânul american nu era cu nimic mai bună.
Fiica celor doi partizani, invitată la emisiunea Jocuri de Putere de la Realitatea TV, a explicat care sunt punctele în care afirmaţiile senatorului PSD nu sunt susţinute, oferind şi exemple din îndelungata cercetare făcută de Ioana Voicu-Arnăuţoiu despre partizanii din munţi şi în special despre grupul din care au făcut parte părinţii săi, Maria Plop şi Toma Arnăuţoiu.
"Vreau să vă spun câteva cuvinte despre partizanii de la Nucşoara. Aş începe cu Toma Arnăuţoiu, care este exact exemplul despre care vorbea domnul Nicolae în primul paragraf.
A terminat Şcoala de Cavalerie, a luptat doar pe Frontul de Vest, a fost rănit şi a avut o mare "vină": ultimul loc în care a fost încadrat a fost Regimentul de Gardă de la Palatul Regal.
Fals faţă de ceea ce a spus domnul Nicolae: şi armata şi jandarmeria au fost reformate profund, în 1946. Arnăuţoiu a fost scos din armată, deşi fusese un ofiţer exemplar. E un nonsens ce spune domnul Nicolae. Că domnia sa consideră că a lupta împotriva regimului înseamnă să îţi doreşti un regim străin, asta ţine de democraţie. România, care a fost democraţie până la instaurarea comunismului, avea acest joc al politicii, în care oamenii puteau alege şi sprijini partidul în care credeau.
În munţi nu au luptat doar militari, întâmplător în grupul de la Nucşoara erau şi doi militari, ceilalţi erau ţărani, pentru care comunismul a însemnat să rămână fără mica lor proprietate, cum a fost şi cazul lui Gheorghe Rizea. Pentru ei, a pierde proprietatea era un lucru esenţial, ca şi minciuna pe care se baza noul regim comunist, oamenii care au ajuns la putere nu erau cel mai des şi cei mai muncitori dintr-o anumită localitate.
Ei vroiau nu să vină la Bucureşti şi să dea jos primul ministru, ci să intervină când schimbarea regimului era ajutată şi de evenimente politice din Europa. Ei vroiau să anihileze puterea locală. Niciun grup de partizani nu şi-a propus să vină la Bucureşti să schimbe lucrurile", a povestit Voicu-Arnăuţoiu, la Realitatea TV.
POVESTEA GRUPULUI de PARTIZANI de la Nucşoara, spusă de fiica a doi dintre ei
Fiica celor doi partizani de la Nucşoara a povestit, pe scurt, cum s-a format, cum a rezistat şi cum a fost distrus grupul de partizani de la Nucşoara.
Ioana Voicu-Arnăuţoiu: "Tatăl meu, Toma Arnăuţoiu, provenea dintr-o familie cu cinci copii, cea a învăţătorului din Nucşoara, care a garantat cu propria avere obţinerea de pământ a sătenilor. De aceea, pentru că erau respectaţi şi iubiţi în Nucşoara, când s-a format grupul de partizani, în martie 49, au fost sprijiniţi de oameni, preoţii au fost toţi de acord să sprijine grupul. Arnăuţoiu provenea dintr-o familie foarte implicată în viaţa comunităţii.
Cariera în armată a fost curmată, apoi a venit la Facultatea de Drept în Bucureşti şi fratele său mi-a povestit că era foarte nemulţumit în ultimii ani de situaţia din armată, de generalii epuraţi şi de tot ce se întâmpla în România. Când a venit colonelul Arsenescu i s-a părut că un grup de partizani era o soluţie formidabilă, credeau că situaţia internaţională va fi favorabilă căderii comunismului.
Şi-au dat seama după primii doi trei ani în munţi că lucrurile nu se vor schimba. Dintre cele patru femei care au venit în munţi, unele dintre ele nu au rezistat la traiul în bordeiele din munţi. Au rămas tot mai puţini, până la final tot mai puţini. În 1952 au găsit o peşteră, Râpele cu Brazi se cheamă, a fost salutar pentru că s-au putut ascunde acolo încât nici nu se bănuia că sunt patru oameni acolo şi că s-a născut la un moment dat acolo şi un copil (n.r copilul născut în grotă este Ioana Voicu Arnăuţoiu).
S-a întâmplat la fel ca şi în cazul altor grupuri de partizani: au fost trădaţi.
După mai bine de 9 ani, trei dintre ei au fost arestaţi, unul dintre ei, cel mai tânăr şi care a refuzat să se predea, a fost ucis de trupele de Securitate, a urmat un an de anchetă, un proces ca în timpurile acelea şi au fost executaţi, pe lângă cei trei partizani, preoţi, învăţători, ciobani care îi ajutaseră. Au fost executaţi în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959", a mai povestit fiica celor doi partizani.