Cum a luat naștere Direcția Antifraudă. Numirile, în pixul premierului Ponta. Instituția, controlată de SRI
Acuzații grave la adresa Direcției Antifraudă! În ANAF au fost detașați, de-a lungul timpului, sute de ofițeri SRI. Informația a fost confirmată anul trecut chiar de ministrul Finanțelor de atunci, Eugen Teodorovici. Mai mult, aceștia acționau ”la comandă”, instituția fiind folosită ca un instrument de șantaj. Ofițerii SRI ar fi fost detașați chiar de Victor Ponta, pe când era premier, pentru a face jocul ”băieților deștepți.”
Despre activitatea angajaților Serviciului de Informații, Teodorovici a spus că au existat mai multe practici: ofițerii ocupau funcții de conducere și își trimiteau singuri dosare de la ANAF la SRI.
Precizările ministrului veneau atunci ca urmare a declarațiilor făcute de președintele ”Sed Lex”, Vasile Marica. Acesta spunea că ofițerii Serviciului erau, de fapt, șefi ai instituției, iar cei din ANAF mergeau cu verificările mai departe astfel încât să se păstreze direcția trasată de SRI. ”Lucrau acolo în instituție, aveau birouri în instituție și ei controlau și coordonau toată activitatea”, a declarat Vasile Marica.
Subiectul a născut o mulțime de controverse după ce un om din sistem a explicat mecanismul. Erau verificate firme alese cu un anumit scop. Așa au fost distruse sute de companii, iar cele protejate de Florian Coldea nu au fost atinse, spunea Daniel Dragomir, fostul colonel SRI. Practica, extrem de gravă, a fost confirmată și de cei de la Federația Națională a Sindicatelor din Finanțe, care au povestit că Direcția Antifraudă lucra la comanda SRI, instituție ce venea cu lista de firme pe care urmează să le verifice.
În 2015, Victor Ponta, care ocupa fotoliul de premier, a confirmat că ofiţerii SRI sunt detașați la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pentru combaterea evaziunii. În jur de 140 de angajații din servicii erau atunci la ANAF.
O atenție deosebită merită și o instituție de forță înființată de Victor Ponta printr-o Ordonanță de Urgență. În cadrul ANAF a apărut un nou birou: ”Direcția generală antifraudă fiscală, structură fără personalitate juridică, cu atribuții de prevenire şi combatere a actelor şi faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi vamală.” Dintr-o hotărâre publicată de guvern în vara lui 2015, aflăm cine controlează noua instituție de forță:
1. ”Direcția generală antifraudă fiscală este coordonată de un vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, și condusă de un inspector general antifraudă, ambii numiți prin decizie a prim-ministrului.”
La punctul 2 este specificat că: ”Inspectorul general antifraudă este sprijinit în activitatea de conducere a Direcției generale antifraudă fiscală de inspectori generali adjuncți antifraudă, numiți în funcție prin decizie a prim-ministrului.” Se constată astfel că numirile de la vârful acestei instituții au stat în puterea unui singur om, cea a premierului Ponta.
Mai mult, prin Protocolul dintre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ANAF, semnat în anul 2013 de Tiberiu Niţu, în calitate de procuror general şi de Gelu Diaconu, preşedinte ANAF la acea vreme, DGAF a primit atribuții de a face anchete penale. După publicarea Protocolului, Federația Națională a sindicatelor din Finanțe, afiliată la Alianța Națională a sindicatelor bugetarilor ”SED LEX” a venit cu unele observații.
”Odată cu reorganizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală din 2013, un grup mic de politicieni influenți a hotărât să-și creeze un instrument foarte puternic de șantaj, aducând la un loc ofițeri SRI, procurori și oameni special angajați de către conducerea ANAF din acea perioadă. (…) Direcția Antifraudă lucra la comanda lor, fiind executate ordinele acestora; se făceau plângeri penale pe bandă rulantă celor care erau vizați dar, de cele mai multe ori, aceste plângeri nu se confirmau sau controalele se dovedeau superficiale", se arăta în comunicat.
Jurnaliștii care au investigat acest subiect scriau la acea vreme că ”DGAF a devenit un instrument de terorizare a anumitor firme care nu erau pe placul premierului Victor Ponta, de șantajare a investitorilor români, dar și o pușculiță pentru partid.”
La începutul anului, ministrul de Finanţe, Florin Cîțu, spunea despre Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, unul dintre principalele instrumente de combatere a evaziunii , că a adus la buget 116 milioane de lei, dar are cheltuieli de 707 milioane. Astfel că, în luna februarie, ministrul a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanţă de urgenţă privind măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, transmite Realitatea Plus.