CULISELE STATULUI PARALEL | Fostul președinte al CJ Constanța rupe tăcerea - Interviu exclusiv din închisoare cu Nicușor Constantinescu

Este vorba despre Radu Mazăre și Sorin Strutinsky.
Strutinsky a fost coleg cu Radu Mazăre la Universitatea de Marină Civilă, specializarea Eletrotehnică, numai că a absolvit-o cinci ani mai târziu decât primarul Constanţei, potrivit StiripeSurse.ro.

Nicușor Constantinescu și Radu Mazăre au intrat în afaceri în 1990. Au creat, treptat, un imperiu media. Constantinescu și Mazăre au început cu un ziar săptămânal, numit Contrast, apoi au intrat în afaceri cu distribuția de presă.

La săptămânalul Contrast, distribuit la nivel național, Mazăre era redactor-șef, iar Nicușor Constantinescu era redactor și membru în consiliul de administrație al publicației. Doi ani mai târziu, cei doi lansează pe piață cotidianul „Telegraf”. Mazăre tot redactor-șef, iar Constantinescu, tot redactor și membru în consiliul de administrație.

În 1995, cei trei intră în conducerea postului de televiziune Neptun TV, Mazăre devenind acționar prin firma SC Xenoti SRL, iar Constantinescu este numit administrator. A absorbit SOTI TV, înfiinţată din donaţiile familiei Raţiu după Revoluţie, conform publicației Constanța 100%. Trustul lor de presă era, la acel moment, cel mai puternic pe plan local.

Un articol scris de Radu Mazăre în 1995 i-a adus acestuia un proces de calomnie și o condamnare la șapte luni de închisoare cu executare. A fost grațiat de președintele Ion Iliescu în 1996, an în care a decis să intre în politică. A devenit deputat al Partidului Democrat, dar la nici un an, acesta a demisionat, motivându-și decizia prin existența „discrepanțelor dintre promisiunile electorale și realitățile guvernării”.

Cei trei au mers mai departe, atât în afaceri cât și în politică, și au investit și în obiective de turism, precum hotelul Flora din Mamaia. În anul 2000, Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu au candidat la Primăria Constanța. Mazăre, care a candidat ca independent a ieșit primar al orașului, iar Constantinescu membru al Consiliului Județean, unde a și fost ales președinte.

În luna ianuarie 2005, într-una dintre primele sale conferințe de presă în calitate de președinte proaspăt ales, Traian Băsescu deschide deceniul de cercetări anti-corupție cu tânărul primar de la malul mării, printr-o declarație senzațională pentru vremurile respective: ”Constanța este feuda unor politicieni”
Radu Mazăre i-a dat imediat replica președintelui.

„Sunt convins că va urma o perioadă de hăituire politică, însă nu mă sperie așa ceva pentru că am fost în opoziție multă vreme. După cum a asmuțit președintele în emisiune instituțiile statului, nu mai lipsea să spună decât: Arestați-l pe Mazăre pentru că mie nu-mi place că este primarul PSD al municipiului Constanța“.

Edilul Constanței a intrat în PSD înainte să-și termine primul mandat, iar în 2010 a anunțat că va candida la președinția Partidului Social Democrat, dar s-a răzgândit și l-a susținut pe Victor Ponta.

Sorin Strutinsky a fost vicepreședinte al PNL Constanța până în 2004.
În 2014, Radu Mazăre l-a acuzat pe Traian Băsescu că îl vânează din cauza Elenei Udrea, dar și că este ținta unei vendete, după ce a publicat registrul de la fosta securitate unde se afla și numele fostului președinte.

În 2014, lucrurile s-au precipitat și în cazul lui Nicușor Constantinescu, fiind luat în vizor de procurorii DNA Constanța. Primele cercetări au fost făcute stângaci, acuzațiile nu se susțineau cu probe, astfel că anchetatorii de la malul mării au cerut ajutorul celor din Capitală. La scurt timp, Nicușor Constantinescu, președinte al Consiliului Județean Constanța din partea PSD, a fost săltat chiar din fața instituției pe care o conducea.

Imaginile cu Nicușor Constantinescu lipit de mașina procurorilor, încătușat, au făcut înconjurul televiziunilor. L-au acuzat de abuz în serviciu, dar l-au lăsat să plece după câteva ore.

În martie 2014, la mai puțin de trei luni, procurorii DNA îl caută din nou. De data aceasta, DNA a făcut percheziții în casa lui Constantinescu și i-au adus la cunoștință 24 de capete de acuzare, titrează ziarul Adevărul. Tribunalul Bucureşti a luat măsura controlului judiciar în cazul lui Constantinescu, iar în final, Curtea de Apel București l-a achitat pentru toate. Nicușor Constantinescu pleacă după acest moment în SUA, iar presa a titrat că surse judiciare susțin că acesta a fugit din țară. DNA a cerut mandat de arestare pe numele său, însă acesta a dovedit că se afla acolo pentru un tratament medical complex împotriva unui cancer agresiv la prostată.

S-a întors în țară când încă se afla sub tratament, în urma presiunilor făcute de procurori care amenințau că va cere arestarea sa în SUA. Asta ar fi însemnat să-și piardă posibilitatea de a mai apela la serviciile medicale care i-au salvat viața. Constantinescu a fost audiat de îndată la DNA după sosirea în țară.

În paralel, în anul 2015, după trei mandate de primar, Radu Mazăre demisionează de la conducerea Primăriei Constanța în contextul urmăririi sale penale într-un dosar de luare de mită. Anterior, acesta fusese arestat preventiv și suspendat din funcție prin ordin al prefectului. Toți trei erau anchetați în dosare celebre, printre care și dosarul Polaris, dosarul 10% sau dosarul retrocedărilor de la malul mării. Condamnările începeau să curgă.

Doi ani mai târziu, Radu Mazăre a decis să plece din țară, deși se afla sub control judiciar. Fostul edil s-a îmbarcat într-un avion low cost cu destinația Roma și de acolo a plecat în Madagascar, unde a cerut azil politic. În vara lui 2020, Sorin Strutinsky a fugit și el din România în Israel, potrivit unor surse.
În 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a găsit vinovați în dosarul retrocedărilor de la malul mării, dar și în alte dosare, iar pedepsele lor au fost contopite în pedepse de un deceniu în spatele gratiilor.

Pe numele celor trei sunt deschise mai multe dosare, iar unele încă se judecă sau nu au fost soluționate definitiv. Nicușor Constantinescu numără din spatele gratiilor 17 dosare penale în care este anchetat.

Și deși ar putea părea că justiția și-a făcut datoria în cazul celor trei, rămân mari semne de întrebare. Numeroase abuzuri făcute în baza celebrelor protocoale dintre SRI și DNA ies la iveală, iar fostul șef al CJ Constanța susține că este o victimă a unei răzbunări politice puse la cale de Traian Băsescu, Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi.

Cu fostul președinte al României, Nicușor Constantinescu și Radu Mazăre s-ar fi aflat în conflict încă din 1992, presa pe care o dețineau publicând articole în care se susținea colaborarea lui Băsescu cu fosta securitate. La sfârșitul anului 2005, Constantinescu declara presei că DNA, dar și binomul Kovesi-Coldea fabrică dosare politice împotriva sa. La fel au declarat și ceilalți doi.

Sorin Strutinsky a făcut și o plângere în acest sens și a fost audiat, în 2017, de Comisia parlamentară de control a activității SRI. Fostul președinte al Consiliului Județean a prezentat Comisiei o serie de documente din care reiese că în perioada 2009 - 2015 a fost supravegheat pe mandate de siguranță națională de „binomul DNA - SRI“ și că ulterior i-au fost inventate dosare.

„Timp de cinci ani de zile m-au interceptat zi de zi - audio, video, foto, e-mailuri, absolut tot. După care mi-a inventat niște dosare DNA-ul cu ajutorul unor martori vulnerabili sau chiar cu oameni sub acoperire. (...) Sunt mandate de interceptare, mandate de supraveghere emise la cererea PÎCCJ, pe când Laura Kovesi era procuror-șef, la cererea SRI-ului”.
Sorin Strutinsky

Ana Birchall este cea care a făcut toate demersurile pentru extrădarea lui Radu Mazăre din Madagascar, în 2019. Ea spunea că a trimis într-o singură zi un dosar de 600 de pagini tradus în franceză și legalizat către autoritățile republicii malgașe. Apoi, fostul ministru al Justiției l-a ironizat pe pagina ei de Facebook.

Fostul ministru al Justiției Ana Birchall a mai spus că a fost acuzată de edil de „exces de zel”, iar în replică ea a devenit ironică la adresa celui care urma să stea 10 ani după gratii: „Era mai bine să-l fi lăsat pe plajă, salvamar?”, a spus ea.

Deși aceste comentarii au fost catalogate de juriști ca fiind un abuz, nici altele mai grele nu au putut fi înlăturate. De exemplu, avocaţii lui Radu Mazăre au sesizat autorităţile franceze că decizia extrădării nu a fost luată de un judecător.

Nicușor Constantinescu e dispus să pună toate cărțile pe masă, acum, din spatele vorbitorului de la penitenciarul Poartă Albă. Susține că pe perioada mandatului său la Consiliul Județean a văzut cum se desfășoară lucrurile, de fapt, în administrația locală. De la comisari europeni care dau cu pumnul în masă impunând ca anumite firme din afara granițelor să câștige licitații, la felul în care rapoarte importante care dovedeau aceste abuzuri erau îngropate.

„După ce un complet condus de Ionuț Matei m-a condamnat că am retrocedat, potrivit legii, terenuri pentru cetățeni cu care nu am avut nicio înțelegere, având un prejudiciu uriaș, potrivit expertizei, de zero lei, s-a trecut acum la next level. Am fost condamnat din nou, la o pedeapsă cumplită, tot pentru abuz în serviciu, și tot pentru foloase pe care le-am adus unor cetățeni pe care nu i-am cunoscut niciodată, deoarece nu aș fi păzit perdelele forestiere plantate pe marginea drumului, ca să nu le mănânce caprele și să nu le usuce seceta. (...) Când intri în rândul „țintelor” trebuie să mori în pușcărie, chiar dacă ești nevinovat. Dacă aș fi comis o crimă, așa cum comit ei zi de zi, ar fi fost mai clemenți cu mine, cu siguranță”, a scris Nicușor Constantinescu pe pagina lui de Facebook, în iulie 2019, la aflarea sentinței.

De la Bruxelles s-ar fi transmis o listă către premierul de la acel moment, Victor Ponta. O listă neagră a celor care trebuiau să fie săltați de DNA. Despre ea a vorbit și fostul șef al PSD Prahova, Mircea Cosma, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Culisele statului paralel”. Persoanele nominalizate, susține Nicușor Constantinescu, au ajuns după gratii, la comanda unor grupuri externe, cu voia grupurilor interne. Au fost interceptați și filați ani de zile, iar în acest timp, mai spune fostul președinte de consiliu județean, Kovesi, Coldea și judecătorul de caz Ionuț Matei își furnizau unul altuia înregistrări și filaje realizate ilegal.