CCR: Articolul din Codul de procedură penală privind durata arestului la domiciliu, neconstituțional

"Curtea a constatat că, prin omisiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul acestui articol termenul și durata maximă a măsurii preventive a arestului la domiciliu luate în procedura de cameră preliminară și în cursul judecății în primă instanță, sunt încălcate dispozițiile constituționale cuprinse în art.23 — libertatea individuală, art.25 — libera circulație, art.26 — viața intimă, familială și privată, art.39 — libertatea întrunirilor, art.41—munca și protecția socială a muncii și, respectiv, în art. 53 — restrângerea exercițiului drepturilor sau libertăților fundamentale", se arată într-un comunicat al CCR.

Față de această decizie a CCR, premierul Victor Ponta a declarat:

"Nu e nevoie de o Ordonanță de Urgență. Este suficient ca, în baza hotărârii CCR, Parlamentul, dacă nu ma înșel, în 45 de zile după ce se publică motivarea, trebuie să pună în acord legea cu decizia CCR", a spus liderul PSD, potrivit Realitatea TV. 

Fără ”cătușe pentru corupți”, un succes. Senatul a adoptat tacit proiectul lui Șerban Nicolae

Proiectul de lege al senatorului PSD Serban Nicolae de modificare a Codului de Procedura Penala prin care este eliminata incatusarea persoanelor fata de care s-a impus masura de arest preventiv si care nu au comis acte de violenta a fost adoptat de Senat, joi indeplinindu-se termenul de adoptare tacita a acestuia. Proiectul urmeaza sa ajunga la Camera Deputatilor, care este camera decizionala.
Practic, prin aceasta modificare cei acuzati de coruptie sau trafic de influenta nu vor mai fi incatusati in momentul retinerii si arestarii preventive decat in cazul in care au fost violenti sau au incercat sa se sustraga urmaririi penale.

Cele doua articole suna astfel:

"Persoanele fata de care s-a dispus una din masurile preventive prevazute la alin. (4) lit. a) si d), nu sunt incatusate in nicio imprejurare cu exceptia celor cercetate pentru infactiuni comise prin acte de violenta, a celor care s-au sustras urmaririi penale ori a celor care s-au opus masurii dispuse".
"In cazul in care inculpatul locuieste, cu caracter permanent, intr-o alta locuinta decat cea mentionata ca domiciliu in actul de identitate, la cererea inculpatului, instanta poate dispune ca arestul la domiciliu sa se execute in respectiva locuinta". 

O alta prevedere a acestui proiect presupune ca persoanele fata de care s-a dispus masura arestului la domiciliu, dar care locuiesc permanent in alta parte decat domiciliul din actul de identitate, sa poata opta pentru aceasta locuinta. 

Proiectul original depus de Nicolae a fost amendat in Comisia Juridica pe 28 aprilie, astfel ca din varianta initiala au fost eliminate mai multe prevederi. Una dintre acestea se referea la arestul sever, masura care ar fi fost introdusa practic in locul arestului preventiv, alternativa la masura arestului la domiciliu. In urma acestei modificari, actele de coruptie erau scoase, alaturi de alte acte non violente, din categoria arestului sever, ceea ce ar fi insemnat ca nu ar mai fi putut fi arestati preventiv cei acuzati de coruptie. 

Nicolae declarat in mai multe randuri ca incatusarea reprezinta o forma de umilire: "Incatusarea si expunerea in catuse in spatiu public este o forma de umilire. Sunt unii oameni care vor sa isi acopere cu o haina catusele. Eu am propus o varianta, ea trebuie sa faca insa obiectul dezbateriii. Aceasta (incatusarea - n.r.) trebuie sa fie o exceptie. Daca mergeti pe strada si intrebati cand se incatuseaza o persoana, o sa vedeti ca lumea nu a inteles", a declarat Nicolae. 

Proiectul de lege a fost amanat in mai multe randuri in Comisie si dezbatut in doua sedinte de catre senatorii juristi. Reprezentatii Consiliului Superior al Magistraturii si cei ai Ministerului de Justitie prezenti la aceste sedinte nu au sustinut aceasta prevedere privind catusele.

SUA şi Marea Britanie, cu ochii pe România. Mesajele privitoare la modificările Codului Penal

Ambasada Statelor Unite la Bucureşti urmăreşte îndeaproape propunerile de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Într-un comunicat oficial, ambasada atrage atenţia că schimbările propuse nu trebuie să submineze progresele înregistrate de către România în ultimii ani, în consolidarea statului de drept. Un mesaj similar a venit şi din partea Ambasadei Marii Britanii.

"Urmărim îngrijorările generate de amendamentele propuse de Parlament la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală în această săptămână. Orice modificări aduse acestor coduri trebuie analizate cu atenţie şi în mod transparent de toate părţile interesate, pentru a se asigura că [...] nu subminează progresele recente obţinute de România în consolidarea statului de drept şi în lupta anti-corupţie. Aşa cum am mai declarat, astfel de rezultate ar fi un semnal descurajator, mai ales pentru investitori. Transparenţa, predictibilitatea şi stabilitatea sunt factori esenţiali pentru atragerea în România a investitorilor locali şi internaţionali", se arată în comunicatul emis de către Ambasada Statelor Unite la Bucureşti.

Nu a întârziat nici reacţia ambasadei Marii Britanii.

"Urmărim îndeaproape şi am luat notă de preocupările semnalate referitor la propunerile de modificare a Codului de Procedura Penală şi a Codului Penal. Aşa cum recomandă raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Parlamentul trebuie să sprijine instituţiile sistemului judiciar şi statul de drept", au transmis diplomaţii Regatului Unit.

Declaraţiile vizează proiectul de modificare a Codului de procedură penală depus la Parlament de către zece aleşi. Printre aceştia se numără senatorii Ovidiu Donţu, Cristiana Anghel şi Ioan Chelaru, care au cerut ca măsura arestării preventive să nu se mai facă în baza unor "suspiciuni rezonabile", aşa cum scrie acum în textul de lege, ci doar când există "indicii temeinice".