Bugetarii consideră că merită să fie plătiți mai bine și își doresc 1.500 de euro pe lună, conform unui sondaj. Majoritatea nu au participat niciodată la un curs de formare

”Aproape 72% dintre angajaţii la stat nu au urmat, în ultimii ani, cursuri de formare profesională care să le îmbunătăţească competenţele la locul de muncă, în special pe cele digitale”, arată un sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP, deşi instituţiile statului sunt obligate prin lege să investească în perfecţionarea constantă a angajaţilor pentru o eficienţă sporită în administraţia publică.

De asemenea, doar 0,1% dintre funcţionarii publici sunt interesaţi de cursuri de competenţe digitale şi IT&C. Astfel, specialiştii avertizează că personalul de la stat riscă să fie din ce în ce mai puţin calificat pentru locul de muncă şi să nu se adapteze la schimbările aduse de tehnologie şi digitalizare.

Sondajul Centrului de Formare APSAP a fost realizat pe un eşantion de 3.985 de angajaţi din sectorul public, din mediul urban şi rural din România, după participarea acestora la un program gratuit de formare profesională, şi arată date îngrijorătoare.

Conform acestor date, 47,2% dintre respondenţi au menţionat că nu au participat la niciun alt program de formare profesională în format fizic, iar aproape 24,6% au răspuns că nu au participat la niciun alt program de formare profesională, desfăşurat online. Potrivit legislaţiei în vigoare, angajaţii din sectorul public au un drept şi o obligaţie în a participa cel puţin o dată la 2 ani la cursuri de formare profesională pentru a avansa în funcţie, conform Art. 479 şi Art. 458 din Codul Administrativ şi Art. 197 din Codul Muncii.

“Deşi legea impune îmbunătăţirea competenţelor angajaţilor din administraţia publică, aceasta nu este respectată în toate instituţiile statului, având ca efect diminuarea numărului de funcţionari publici pregătiţi pentru munca de zi cu zi. Dezvoltarea abilităţilor personalului ar trebui să devină o prioritate a instituţiilor şi organizaţiilor publice, atât pentru dezvoltarea profesională şi personală a angajaţilor, cât şi pentru o relaţionare mai bună cu cetăţenii şi, implicit, pentru sporirea eficienţei în administraţia publică. Nu lipsesc doar competenţele digitale, ci există lacune şi în cunoştinţele care vizează modificările şi actualizările legislative, necesare pentru buna desfăşurare a activităţii. Pentru a actualiza competenţele profesionale şi pentru a dezvolta abilităţile angajaţilor de la stat, Centrul de Formare APSAP a oferit gratuit instituţiilor publice un program complet, format din 11 sesiuni de perfecţionare în diverse domenii, printre care Resurse Umane în Sectorul Public, Sistem de Control Intern/Managerial, Comunicare în Administraţia Publică, Accesarea Fondurilor Europene, dar şi Achiziţii Publice, la care au participat aproape 4.000 de persoane din întreaga ţară. Învăţarea, însă, reprezintă un proces continuu şi necesar oricărui angajat, din domeniul public sau din cel privat, iar sondajul realizat evidenţiază o situaţie critică şi o realitate care ne afectează pe fiecare în parte. De aceea, sunt necesare măsuri urgente din partea statului român pentru sprijinul angajaţilor săi, dar şi pentru o eficienţă crescută în activitatea curentă”, declară Bogdan-Costin Fârşirotu, fondator şi preşedinte al Centrului de Formare APSAP.

În ceea ce priveşte participarea la programele de formare, sondajul realizat de Centrul de Formare APSAP arată că aproape 26% dintre funcţionarii publici şi alţi angajaţi de la stat au urmat un singur curs de formare cu prezenţă fizică, iar 23% un singur curs online; 13% au participat la două cursuri cu predare fizică, iar 19% la cele cu predare online; 5,4% au fost la 3 cursuri cu predare fizică, iar doar 10% la trei cursuri online.

În ciuda faptului că programul de formare gratuit, organizat de Centrul de Formare APSAP, a fost trimis către toate instituţiile publice centrale şi locale din ţară, rata de înscriere a fost redusă în mediul rural. În timp ce peste 80% dintre participanţi sunt din mediul urban, doar 17,4% dintre angajaţii de la instituţii publice din comune şi sate au participat la cursuri de perfecţionare gratuite, deşi în mediul rural este o mare nevoie de adaptare la mediul digital, punctează Bogdan-Costin Fârşirotu, fondatorul Centrului de Formare APSAP.

Astfel, expertul APSAP spune că acest dezechilibru ridică un mare semnal de alarmă referitor la informaţia care ajunge îngreunat la angajaţii din sectorul public care locuiesc în afara zonelor urbane, dar care trebuie să fie la curent cu schimbările legislative, dar şi cu oportunităţile pe care piaţa le oferă.

Deşi prin formare continuă, angajaţii la stat pot avansa în funcţie şi pot obţine astfel o creştere a veniturilor, rezultatele sondajului arată că mare parte dintre respondenţi au câştiguri mai mici decât consideră că merită şi mai mici decât media din UE. În prezent, cea mai mare parte dintre angajaţii la stat (43%) au răspuns că au un venit lunar de 700 euro - 1.000 euro. Peste un sfert dintre ei se încadrează în categoria de venit lunar între 1.000 euro - 1.500 euro, iar aproape 13% dintre ei au venituri cuprinse între 400 euro şi 700 euro.

În opinia celor mai mulţi angajaţi la stat (90%), un venit lunar motivant este de cel puţin 1.000 euro. Peste un sfert dintre ei consideră că ar trebui să câştige lunar 1.000-1.500 euro, iar aproape 40% spun că venitul lunar ar trebui să fie în intervalul 1.500-2.000 euro.

Astfel, Bianca-Florentina Zichil, director îmbunătăţire procese al Centrului de Formare APSAP, punctează că, şi dacă ar obţine o creştere a salariului, venitul lunar al angajaţilor din România va fi în continuare mult sub media din UE, mai exact de 6-8 ori mai mic decât media salarială din alte ţări din blocul comunitar, care se încadrează între 3.000 euro şi peste 7.000 euro lunar, conform datelor Eurostat.

Întrebaţi de competenţele pe care şi-ar dori să le dezvolte, peste 36% dintre angajaţii la stat au răspuns că vizează cursuri de resurse umane, 33% vor cursuri de accesare a fondurilor europene, un sfert dintre ei îşi doresc cursuri de etică, integritate şi anticorupţie, 27% cursuri de contabilitate şi 12,5% de asistenţă socială. La polul opus, doar câte 2 respondenţi din aproape 4.000, adică sub 0,1% din totalul participanţilor la sondaj, au răspuns că şi-ar dori să îşi dezvolte competenţe digitale, de IT&C, psihologie, discriminare şi egalitate de şanse, comunicare internă, siguranţă alimentară, protecţia informaţiei sau altele.

Referitorul la nivelul de competenţe digitale pe care respondenţii le deţin, conform răspunsurilor primite, nivelul este unul mediu. În ciuda faptului că 63% dintre participanţi menţionează că utilizează Excel în mod frecvent, aproximativ 78% au doar cunoştinţe medii în competenţele digitale.

“În ceea ce priveşte domeniile de perfecţionare dorite de funcţionarii publici, s-a observat că aceştia nu manifestă interes pentru îmbunătăţirea competenţelor din sfera de digitalizare şi IT&C. Din acest punct de vedere, se poate înţelege de ce majoritatea proceselor desfăşurate de cetăţeni în contact cu instituţiile publice necesită prezenţa fizică şi birocraţie. Pentru a îmbunătăţi procedurile şi întregul sistem, ar trebui avute în vedere digitalizarea serviciilor oferite, dar şi automatizarea procedurilor standard, pentru a uşura atât viaţa cetăţenilor, cât şi activitatea angajaţilor. Într-o eră în care aproape totul poate fi digitalizat, competenţele digitale reprezintă un atu esenţial, necesitând perfecţionare constantă pentru a atinge un nivel ridicat de performanţă profesională. Programele de formare oferă oportunităţi angajaţilor din ambele sectoare, atât public, cât şi privat, de a-şi îmbunătăţi abilităţile digitale, indispensabile în mediul profesional actual. Deşi multe dintre activităţile furnizate de instituţiile publice ar putea fi exercitate şi în mod digital, electronic, lipsa competenţelor reprezintă un impediment în dezvoltarea unor astfel de funcţionalităţi online”, explică Bogdan-Costin Fârşirotu, fondator şi preşedinte al Centrului de Formare APSAP.

Totodată, în contextul digitalizării accelerate, inovarea în sistemul de stat ar trebui să fie prioritară. Investiţia în automatizarea proceselor este mică, dar are un impact imens. Prin implementarea de platforme digitale şi instrumente inteligente de lucru se reduce considerabil necesitatea cetăţenilor de a se deplasa fizic la ghişee, oferindu-le acestora posibilitatea de a accesa serviciile în mod simplu şi rapid, de oriunde şi în orice moment. Această tranziţie spre digitalizare nu doar optimizează procesele administrative, ci şi creşte transparenţa şi eficienţa în furnizarea serviciilor publice, contribuind la construirea unei societăţi mai conectate şi incluzive, punctează Bianca-Florentina Zichil, director îmbunătăţire procese al Centrului de Formare APSAP.

În ceea ce priveşte motivarea participării la cursuri de formare, 91% dintre angajaţii din sistemul public cred că pot dobândi noi competenţe, utile în activitatea desfăşurată, iar 46% sunt de părere că îşi pot dezvolta competenţe utile pe plan personal. De asemenea, 42% dintre respondenţi cred că îi ajută să-şi completeze portofoliul personal de activităţi de formare, pe când 28% ar participa la astfel de cursuri pentru a socializa şi a cunoaşte persoane din domeniul lor de activitate.

În alegerea unui program de formare profesională, cel mai mult ar conta, din datele obţinute, tematica abordată (77%), urmată de nevoile individuale de formare (67%), certificarea obţinută (37%), facilităţile oferite prin modul de organizare (32,6%), dar şi de prestigiul formatorului/ organizatorului (peste 25%).

Peste 80% dintre persoanele participante la sondajul Centrului de Formare APSAP, realizat în cadrul programului gratuit de perfecţionare, sunt femei, iar 83% din totalul respondenţilor trăiesc în mediul urban. Totodată, ca nivel de studii, în 52% au studii de masterat, iar 40% studii de licenţă. De asemenea, 80% dintre respondenţii sondajului nu deţin o funcţie de conducere.

În ceea ce priveşte vârsta, majoritatea publicului chestionat, 55,6%, se încadrează în categoria de peste 45 de ani, iar 30% în categoria de vârstă 36-45 ani, ceea ce sugerează că pentru tinerii angajaţi în sistemul public, interesul pentru cursurile de formare este scăzut. Doar 14% dintre respondenţi au vârsta cuprinsă între 18 şi 35 ani, aspect alarmant, care poate indica un proces de angajare anevoios, cu multiple cerinţe şi probe de concurs, birocraţia, digitalizarea şi inovarea scăzute sau posibilităţile de avansare îngreunate.

Totodată, având în vedere rezultatele, se remarcă faptul că persoanele cu vechime şi experienţă în câmpul muncii sunt conştiente de faptul că trebuie să îşi îmbunătăţească cunoştinţele în mod constant, să-şi actualizeze informaţiile, să fie la curent cu schimbările legislative şi să-şi extindă, prin networking, cercul de cunoştinţe, care activează în acelaşi sector sau chiar domeniu.

În privinţa nivelului de experienţă al participanţilor chestionaţi, s-a remarcat că aproape jumătate (47%) sunt angajaţi în cadrul instituţiei de peste 10 ani, 21% de 5-10 ani, 23% de 1-5 ani şi 8,3% mai puţin de un an. Această constatare, împreună cu faptul că majoritatea au vârsta de peste 45 de ani, sugerează faptul că angajaţii din sectorul public preferă să rămână în aceeaşi instituţie până la vârsta de pensionare.

”Un alt aspect de luat în considerare este faptul că peste 70% dintre angajaţii sectorului public preferă să participe la cursurile de formare în prima parte a zilei, ceea ce suprapune această participare cu programul de lucru. Din această perspectivă, putem trage concluzia că există posibilitatea ca aceştia să neglijeze una dintre cele două activităţi pe care trebuie să le îndeplinească. Aşadar, se pare că există multiple obstacole care stau în calea participării eficiente a funcţionarilor publici şi a altor angajaţi de la stat la programele de formare profesională, inclusiv lipsa de interes, dificultăţi legate de accesibilitate şi preferinţele contradictorii ale participanţilor. Aceste aspecte trebuie abordate şi soluţionate pentru a asigura o dezvoltare profesională adecvată şi pentru a răspunde cerinţelor în continuă schimbare ale administraţiei publice din Romania”, relevă sondajul.

Fondată în 2006, organizaţia neguvernamentală Centrul de Formare APSAP furnizează programe de perfecţionare pentru sectoarele public şi privat din România. Prin cursurile oferite pentru angajaţii de la stat şi cei din domeniul privat se află cursuri de resurse umane, protecţia datelor, competenţe digitale, marketing digital şi social media, public speaking, competenţe antreprenoriale, management de proiect şi altele. Toate cursurile APSAP sunt autorizate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi de Ministerul Educaţiei.

În ultimii 4 ani de activitate, Centrul de Formare APSAP a organizat 3.000 de programe de formare şi conferinţe naţionale la care au participat peste 100.000 de persoane fizice, funcţionari publici, personal contractual, demnitari şi alte categorii de personal din Romania.