Bucureştenii îngheaţă de frig în locuinţe. RADET vrea să crească preţul căldurii

Pe de-o parte, Electrocentrale Bucureşti propune o majorare cu aproape 20% a tarifului apei de adaos, conform Realitatea TV. Pe de alta parte, RADET a cerut încă din vară scumpirea apei calde. Iar toate aceste costuri vor fi suportate, direct sau indirect, tot de cetăţeni.

Electrocentrale Bucureşti, producătorul de energie termică al Capitalei, a solicitat RADET să plătească mai mult cu 19% pentru apa de adaos, necesară la transportul energiei termice.

În 2015, ELCEN a utilizat aproape nouă milioane de metri cubi - apă de adaos, în valoare totală de peste 44 de milioane de lei. Iar acum se cere majorarea cu aproape un leu a preţului pe metrul cub. Depinde însă de rezultatul negocierilor care se poartă acum cu Regia de Termoficare.

De cealaltă parte, şi RADET-ul a cerut o majorare a preţului energiei termice. Încă din vară, la Primăria Capitalei a fost depusă documentaţia de aprobare a creşterii preţurilor pentru căldură şi apă caldă, iar consilierii municipali urmează să ia o decizie în acest caz.

"Noi am depus o documentatie pt avizarea unui nou tarif. Solicitarea noastra de reasezare a tarifului ar fi de 17,55%. Pentru noncasnic, procentul e de 24,9%", conform RADET. Ceea ce ar însemna o majorare cu aproximativ 30 de lei a facturilor pentru cetăţeni şi de până la 80 de lei pentru agenţii economici.

În medie, ELCEN livrează în fiecare an RADET-ului o cantitate de aproximativ patru milioane de Gigacalorii. Regia de termoficare transportă apoi agentul termic către populaţie şi încasează de la bucureşteni peste 160 de lei pentru fiecare gigacalorie. În plus, primeşte bani şi de la bugetul general al Capitalei. În 2015 Primăria Bucureştiului a plătit RADET peste 570 de milioane de lei pentru căldură. Iar aproape toate sumele încasate de la populaţie şi de la municipalitate au fost vărsate apoi în contul ELCEN.

Aşadar, toate costurile de producţie, transport şi distribuţie a căldurii şi apei calde sunt suportate în totalitate de populaţie. Fie direct, prin plata facturilor de energie termică, fie indirect, prin achitarea de taxe şi impozite. Şi tot populaţia suportă pierderile din reţea, care depăşesc în anumite cazuri chiar şi 30%.