Bica: Voi lucra în domeniul juridic. Viitorul loc de muncă va rămâne confidențial
Fostul şef al DIICOT, Alina Bica, a declarat, vineri, la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde judecătorii au început audierile în dosarul "Bica 1", că va începe, de luni, să lucreze în domeniul juridic, fără a preciza unde, dar menţionând că nu are legătură cu vreo instanţă de parchet sau altă instituţie de stat. În acest sens, Bica a subliniat că va rămâne confidenţial viitorul său loc de muncă.
Întrebată dacă a făcut cerere la Poliţie să fie secretizat programul de control judiciar, dispus în cazul său, Alina Bica a răspuns afirmativ, fiind de părere că a fost mediatizat excesiv cazul ei, informează Mediafax.
"Nu mi s-a întâmplat înainte să merg pe stradă şi să întoarcă lumea capul după mine sau să aud şuşoteli în spatele meu. Este o situaţie pe care n-o doresc nimănui. Eu mental nu am fost pregătită şi nu sunt pregătită nici în continuare pentru o astfel de situaţie", a declarat Bica.
Pe de altă parte, întrebată în ce arie va profesa, Bica a precizat că în domeniul juridic fără a oferi alte lămuriri, lăsând, însă, de înţeles că activităţile sale profesionale viitoare se vor derula în mediul privat.
Faptele Alinei Bica şi ale lui Dorin şi Alin Cocoş, privind despăgubirile ilegale de la ANRP, vor fi judecate în primul dosar al fostei şefe a DIICOT, în timp ce, în cel de-al doilea dosar, rămân acuzaţiile privindu-i pe Adriean Videanu şi Ovidiu Tender, în urma deciziei de vineri a Curții Supreme.
Trimisă în judecată în două dosare
În dosarul "Bica 1", fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.
Alina Bica mai are un dosar pe rolul ÎCCJ, cunoscut sub numele de "Bica 2". Această cauză a fost disjunsă din prima. În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimişi în judecată în 25 februarie.
Ce acuzații i se aduc
Concret, Alina Bica este acuzată de procurori că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom şi pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro.
"Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Bica Alina Mihaela a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat şi de reprezentantă a Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi care a corespuns interesului inculpaţilor Cocoş Dorin şi Cocoş Alin, în legătură cu dosarul de despăgubire nr.22714/FFCC având ca obiect suma de 377.000.000 euro (dosarul lui Gheorghe Stelian, n.r.)", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Totodată, procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat şi reprezentant al Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), ulterior procuror-şef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului.
O altă acuzaţie adusă Alinei Bica se referă la abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu, respectiv admiterea solicitării acestuia de ridicare a sechestrului asigurător de pe 80 de acţiuni, care fusese pus de procurorul care instrumentează dosarul Romgaz-Interagro. În acest dosar, Adriean Videanu este cercetat alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.
O a treia acuzaţie adusă Alinei Bica în acest dosar se referă la favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, respectiv la sprijinul acordat acestuia, pentru a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom. În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.