Avocatul Poporului, dat în judecată pentru că nu a contestat alegerea primarilor într-un singur tur
Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a fost dat în judecată de patru asociații, care reprezintă societatea civilă, pentru că nu a contestat la CCR anumite prevederi din noua lege electorală, inclusiv cea legată de alegerea edililor într-un singur tur de scrutin, deși aceste aspecte au fost semnalate în cadrul unei petiții. "În mod total nejustificat Avocatul Poporului a refuzat să dea curs solicitării noastre și, totodată, a omis să ne comunice motivarea pentru un astfel de refuz deși întreaga societate dorește ca CCR să tranșeze această problemă pentru care cetățenii nu au altă cale de acțiune", susțin "Asociația România Fără Ei", "Fundația Eco-Civica", "Asociația România Vie" și "Asociația Mișcarea de Rezistență de la Pungești" în cererea de chemare în judecată, potrivit Realitatea TV.
Cele patru asociații au cerut Avocatului Poporului sesizarea CCR pentru următoarele prevederi din Legea 115/2015: art. 50 alin 3 - nu se admit liste de candidați independenți pe funcția de consilieri, art.101 privind alegerea primarilor într-un singur tur și art. 100 care se referă la pragul electoral de 5%.
Redăm fragmente din cele formulate în cererea de chemare în judecată, în care cele patru asociații semnalează aspectele de neconstituționalitate pe care le ridică cele trei articole sus-menționate:
- în primul caz invocat, referitor la articolul care precizează că nu se admit liste de candidați independenți pe funcția de consilieri, asociațiile subliniază faptul că "existența unor liste de candidați independenți, neafiliați politic, reprezintă o modalitate posibilă și mult mai probabilă de participare în competiția electorală, nicidecum un pericol la adresa democrației constituționale pentru a putea fi restrâns prin legea electorală".
În acest sens, asociațiile precizează că "numai cetățenii pot decide prin vot dacă aleg o formă sau alta de reprezentare, nicidecum nu poate legea să introducă bariere de participare în alegeri".
"Competiția electorală are nevoie de reguli clare pentru a asigura corectitudinea ei, nu de prevederi care interzic participarea unor categorii de cetățeni. Administrația publică locală reprezintă instrumentul de gospodărire a vieții în comun a comunităților fără ingerințe de tip politic. Administrația locală nu are în atribuții emitere de acte normative cu caracter politic sau de politici. Administrația publică locală se îngrijește de rezolvarea problemelor curente ale comunităților în condițiile Constituției și a legilor.
Legea 115/2015 prevede interdicții de participare dincolo de litera și spiritul Constituției.
Garantarea pluralismului și a dreptului de a fi ales și de a alege înseamnă a oferi alegătorului toate variantele ce pot fi imaginate în mod logic și legal pentru ca aceasta garanție să fie reală.
Prin lege nu se pot restrânge modalitățile de reprezentare a comunității. Legea trebuie să respecte principiul reprezentativității și să reducă pe cât posibil posibilitatea de redistribuire a voturilor. Dacă opțiunea cetățenilor este la un moment dat, așa cum se conturează acum în spațiul public, în favoarea independenților, aceasta voință trebuie respectată întrucât este posibilă și contribuie la transpunerea în viața reală a voinței cetățenilor.
Pentru ca un candidat independent să fie validat este nevoie să obțină numărul necesar de voturi, adica acel coeficient electoral. Voturile pe care le primește în plus vor fi redistribuite în favoarea partidelor. În acest caz voința cetățenilor care au votat independenți este deturnată, iar votul lor este redistribuit către partide.
Listele de independenți asigură o reală reprezentare a voinței electoratului. Lipsa acestei variante de participare în competiția electorală încalcă Art 2 (2), 8 (1), 36 (1), 37, 40(1)", motivează cele patru asociații.
- în ceea ce privește alegerea primarilor într-un singur tur, asociațiile subliniază faptul că "eliminarea turului doi în alegerea primarilor înseamnă încălcarea deliberată a dreptului de a fi ales", adăugând faptul că "acest lucru este confirmat de realitatea istoriei recente a alegerilor din România", iar "președintele actual este cel mai elocvent caz".
Acestea punctează că "reglementarea privind alegerea primarului într-un singur tur de scrutin introduce ca regulă incorectitudinea, elimină principiul reprezentativității și încalcă tocmai dreptul de a fi ales, dar și pe cel de a alege".
"Voința poporului, ca noțiune juridică, apare în Constituție în articolul 90: Referendumul convocat de Președintele României. În sistemul românesc electoral rezultatul alegerilor este reprezentat de votul majorității în cazurile alegerilor uninominale. Pentru a fi ales președinte al României candidatul trebuie să obțină majoritatea absolută în primul tur sau majoritatea simplă în cel de-al doilea. Voința poporului a fost în majoritatea cazurilor de după 1992 exprimată în favoarea candidatului aflat pe locul 2 în primul tur.
Așadar, deoarece nu se poate cunoaște dinainte care va fi opțiunea majoritară, este nevoie de exercitarea dreptului la vot într-un tur suplimentar pentru ca reprezentantul să fie ales de o majoritate. În cazul Referendumului, care poate fi asimilat unui vot uninominal, a fost redus pragul de validare cu menținerea însă a unei majorități de peste 80% în cazul unei participări reduse la vot. Alegerea reprezentanților în orice formă de organizare implică votul unei majorități, fie că este vorba de 50% + 1 din numărul total de alegători fie din numărul celor care se prezintă la vot.
În nicio situație nu este prevazută posibilitatea de a accede într-o funcție de reprezentare fără întrunirea voturilor majorității.
Primul tur al alegerilor pentru primari înseamnă existența unei oferte electorale mai ample care să asigure cetățenilor posibilitatea de exprimare a voinței în mod real. Din acest motiv, în majoritatea cazurilor candidații nu întrunesc 50%+1 din voturile valabil exprimate în primul tur.
Existența celui de-al doilea tur asigură alegătorilor o mai mai mare libertate de a alege, aceștia nefiind constrânși să voteze sub imperiul fricii că își irosesc votul. Turul doi asigură cu adevărat respectarea voinței majorității și asigură, cel mai important, validarea, acceptarea și recunoașterea de către electorat a rezultatului, pentru că aduce în funcție un primar REPREZENTATIV. Iar alegerile sunt tocmai pentru a ne alege reprezentanții", mai susțin asociațiile.
- în ceea ce privește art.100, care se referă la pragul electoral de 5%, asociațiile sunt de părere că "pragul electoral este introdus cu rea-credință, pentru a împiedica partidele mici să obțină locuri în consiliile municipiilor, ale sectoarelor și ale județelor".
"În distribuirea mandatelor de consilieri a fost prevăzut un prag electoral de 5% din numărul voturilor valabil exprimate. Acest procent crește pentru alianțe electorale.
În realitate acest prag se aplică numai pentru municipii, sectoare și județe, pentru orașe și comune acesta fiind lipsit de relevanță întrucât numărul consilierilor este mai mic de 20.
Deși un partid mic obține numărul de voturi necesar pentru a depăși coeficientul electoral, cetățenii care l-au votat nu vor fi reprezentați conform voinței lor exprimate prin vot, ci vor fi reprezentați de consilieri pe care nu i-au votat, provenind de la partidele mari.
Mai mult, întrucât se pierd multe voturi prin acest mecanism, consilierilor proveniți din partidele mari le vor reveni mandate deși vor avea mai puține voturi decât cei ai partidelor mici. Astfel, cel puțin câte unui consilier de la partide mici i se va încălca dreptul de a fi ales deși a atins coeficientul electoral de reprezentare. În plus, se încalcă dreptul de a alege al celor care l-au votat. Așadar două drepturi fundamentale sunt încălcate prin introducerea pragului electoral, în fapt un supraprag, coeficientul electoral reflectând întocmai voința electoratului", mai arată asociațiile.