Autonomia Ținutului Secuiesc încinge din nou scena politică din România - Noul proiect de lege anunțat de un deputat UDMR
Autonomia Ținutului Secuiesc revine pe agenda parlamentarilor români! Un deputat UDMR anunță, pentru a treia oară în ultimii trei ani, un nou proiect pe această temă. Este vorba de Kulcsár-Terza Jozsef, deputat UDMR de Covasna la al doilea mandat, membru al Uniunii Maghiare din Transilvania (EMSZ). Acesta a declarat luni că va pune noul proiect pe agenda Parlamentului.
Kulcsar este susținut de un alt deputat UDMR, de Harghita, din partea aceleiași EMSZ, Zakariás Zoltán, potrivit site-ului formațiunii politice emsz.org. Acesta susține că în programul guvernului constituit în decembrie 2020 cu participarea UDMR în coaliția de la putere ar figura și acest proiect care probabil va fi dezbătut după luna septembrie a acestui an, potrivit unui comunicat de presă al formațiunii politice. Zakariás precizează însă că este vorba de o autonomie culturală și că partidele politice vor elabora proiectul în această vară, alături de organizații civile.
Inițiativa deputatului UDMR vine după ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, afirma în februarie acest an că „autonomia inflamează”. Kelemen declara, la Realitatea PLUS, că „autonomia nu înseamnă decât dorința celor din teritoriu ca deciziile care îi privesc pe ei să fie luate local”.
„De fiecare dată când lumea aude de autonomie, lumea se inflamează. Noi vrem ca deciziile care țin de comunitate să fie luate local, nu de cei de la centru, care, din pix, spun că ai voie, sau nu, să faci o anumită investiție. În zone cu maghiari se vorbește de competențe lingvistice în administrație. NU este vorba de secesionism. Autonomia nu înseamnă decât dorința celor din teritoriu ca deciziile care îi privesc pe ei să fie luate local, nu din pix, de cei de la centru”, comenta Kelemen Hunor la „Jocuri de putere”, în 23 februarie 2021.
Deputatul UDMR Kulcsar care a anunțat noul proiect nu este la prima încercare de acest fel, ci la a treia în ultimii trei ani. Anul trecut, în aprilie 2020, un proiect asemănător, inițiat în decembrie 2019 de același deputat Kulcsár-Terza Iozsef, a fost adoptat tacit de deputați, ulterior fiind însă respins definitiv în Senat. Un alt proiect privind autonomia Ținutului Secuiesc, inițiat tot de Kulcsár-Terza Iozsef, deputat și în legislatura trecută din partea UDMR, a fost respins definitiv în mai 2018, în decurs de o lună, și de senatori, și de deputați. Acestora li se alătură și inițiativele privind statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc din timpul guvernărilor social-democrate Năstase, în 2004, și Ponta, în 2012, în timpul alianței dintre PSD și PNL - USL. Care au fost respinse în final de parlamentari.
De asemenea, în ianuarie 2017, o iniţiativă legislativă cetăţenească susţinută public de europarlamentarul Laszlo Tokes, privind declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc era publicată în Monitorul Oficial. Proiectul a fost avizat negativ al Consiliului Legislativ, care arăta că se încalcă prevederi constituţionale, pentru că „vizează, practic, crearea unei entităţi statele distincte, paralelă cu statul naţional unitar român”.