De frica Rusiei, Republica Moldova cere ajutor militar de la Franța

Republica Moldova și Franța vor semna joi un acord de cooperare în domeniul apărării, ca parte a eforturilor Occidentului de a consolida capacitățile micului stat de la granița cu Ucraina, pe fondul temerilor că Rusia face eforturi tot mai mari pentru a destabiliza Chișinăul, după cum avertiza zilele trecute șeful spionajului de la Chișinău. În aceeași zi în care președinta Maia Sandu se va întâlni cu Emmanuel Macron, Parisul a convocat o videoconferință cu aliații Ucrainei la care se va discuta și despre sprijinul pentru Republica Moldova, relatează Reuters.

Moldova are un buget de apărare mic și are de mult timp relații tensionate cu Moscova, care s-au înrăutățit pe măsură ce Chișinăul susține Ucraina în războiul împotriva Rusiei. Rusia are trupe și forțe de menținere a păcii în Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova care și-a menținut autonomia timp de trei decenii cu sprijinul Kremlinului, notează Reuters.

Președinția franceză a precizat miercuri, într-un comunicat, că acordurile de apărare și cooperare economică vor fi semnate cu ocazia primirii președintei Maia Sandu la Palatul Elysee.

Președintele Emmanuel Macron va sublinia "sprijinul său pentru independența, suveranitatea și securitatea Republicii Moldova, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei", a precizat comunicatul Președinției franceze.

Cele două țări au ajuns la un acord inițial în septembrie. Acordul include formarea personalului militar, dialog regulat în domeniul apărării și schimbul de informații.

Scrisoarea de intenție spunea că Parisul va sprijini eforturile Chișinăului de dezvoltare a capacităților militare, inclusiv posibila achiziție de capacități de apărare antiaeriană precum sistemul Mistral al Franței. La momentul respectiv, Republica Moldova a anunțat că a cumpărat radarul GM200 fabricat de Thales, care îi permite să îmbunătățească supravegherea aeriană pentru a detecta și urmări ținte care se deplasează, de la altitudini joase până la altitudini foarte mari.

Ministrul francez al apărării a declarat că Parisul va efectua un audit al mijloacelor de apărare aeriană ale Republicii Moldova pentru a contribui la consolidarea securității spațiului aerian moldovenesc.

În paralel cu vizita Maiei Sandu la Paris, statele occidentale vor avea joi o discuție prin videoconferințăă găzduită de Franța pentru a vorbi despre creșterea sprijinului pentru Ucraina, dar și pentru Republica Moldova.

AVERTISMENT AL ȘEFULUI SPIONAJULUI MOLDOVEAN: NOI ÎNCERCĂRI DE DESTABILIZARE DIN PARTEA RUSIEI

Regiunea Transnistria a cerut Rusiei în februarie să-i ajute economia să reziste la "presiunea" moldovenească, în cadrul unei reuniuni a sute de oficiali, considerată de guvernul proeuropean de la Chișinău drept un eveniment de propagandă.

Pe de altă parte, șeful spionajului din Republica Moldova a declarat marți că Rusia plănuiește noi încercări de a se amesteca în afacerile interne ale țării, provocând proteste, interferând în viitoarele alegeri prezidențiale de la Chișinău și perturbând planurile de aderare la Uniunea Europeană.

Alexandru Musteață, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), a declarat că agenția sa a interceptat un nivel record de activități ale serviciilor de securitate rusești începând cu 2023 și se așteaptă la și mai multe acțiuni destabilizatoare în acest an și anul viitor. "Serviciile de informații rusești intenționează să intervină și în acest an în procesele electorale", a declarat Musteață. "Avem informații că se încearcă compromiterea referendumului privind integrarea europeană, ingerința în alegerile prezidențiale, precum și discreditarea instituțiilor guvernamentale și a politicienilor care susțin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană", le-a spus jurnaliștilor șeful SIS.

Moscova neagă acuzațiile de ingerință și o acuză pe Maia Sandu că alimentează sentimentul antirusesc în Republica Moldova. Maia Sandu intenționează să candideze pentru un al doilea mandat la alegerile prezidențiale așteptate în această toamnă, iar partidul ei a obținut peste 40% din voturile exprimate în alegerile locale de anul trecut. Guvernul intenționează să organizeze un referendum la nivel național cu privire la demersul pro-european al țării și, deși nu a fost stabilită încă nicio dată, foarte probabil va avea loc odată cu alegerile prezidențiale.

Musteață a declarat că Moscova a încercat să se amestece în alegerile locale din noiembrie anul trecut și plănuiește, de asemenea, să intervină în votul prezidențial prin susținerea politicienilor și partidelor pro-ruse. Rusia va provoca probabil proteste în Moldova în martie și aprilie și va stârni sentimente separatiste, în special în estul și sudul Moldovei, a spus el. La începutul acestei luni, Evghenia Guțul, șefa pro-rusă a regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova, a fost la Moscova și a cerut Rusiei, la rândul său, sprijin și menținerea unor legături strânse.

FRANȚA ÎI INVITĂ PE ALIAȚII UCRAINEI ȘI PE ȘEFUL NATO LA O DISCUȚIE

Franța i-a invitat pe miniștrii de externe și ai apărării din principalele țări care sprijină Ucraina, precum și pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, să participe joi la o videoconferință menită să arate un "front unit" și să vină cu propuneri concrete pentru a spori sprijinul pentru Kiev.

Președintele Emmanuel Macron s-a confruntat cu o reacție negativă din partea multor aliați occidentali după ce a enunțat în mod deschis ideea trimiterii de trupe occidentale în Ucraina la o conferință care a fost organizată săptămâna trecută tot de Paris.

Pentru joi, fusese programată inițial să aibă loc o conferință la Paris cu miniștri și diplomați de rang înalt din 28 de țări, dar aceasta a fost amânată în favoarea unei videoconferințe, pe fondul criticilor că întâlnirea a fost convocată prea din scurt.

"Dezbaterea care a urmat (conferinței de săptămâna trecută - n.r.) reflectă doar parțial realitatea discuției de la Paris și nu ar trebui să umbrească determinarea noastră colectivă de a sprijini Ucraina", se spune în invitația văzută de Reuters.

Invitația, trimisă miniștrilor în numele miniștrilor francezi de externe și de apărare, este adresată, de asemenea, secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, și șefului politicii externe a UE, Josep Borrell. Cei doi nu fuseseră invitați la evenimentul din 26 februarie.

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, va participa, de asemenea, prin apel video, au declarat diplomații.

Invitația precizează că reuniunea va analiza modalitățile de accelerare a livrării de capacități-cheie, în special aprovizionarea și producția de muniție de artilerie, precum și organizarea unui sistem care să permită partenerilor să îmbunătățească modalitățile de golire a stocurilor de muniție și să stabilească noi opțiuni pentru rachete cu rază medie și lungă de acțiune.

De asemenea, precizează textul, "fără a deveni noi înșine părți la conflict", conferința va explora sprijinul în ceea ce privește apărarea cibernetică, eliminarea minelor sau munițiilor, securizarea frontierei cu Belarus și coordonarea producției și întreținerii de echipamente în Ucraina.

Invitația nu face nicio mențiune cu privire la o eventuală trimitere de trupe necombatante în Ucraina, lucru pe care oficialii francezi au sugerat că ar putea fi o posibilitate.

Pe de altă parte, un alt domeniu care ar urma să fie discutat este sprijinul pentru țările direct amenințate de Rusia, în special vecina Ucrainei, Republica Moldova.