Sărbătoare 2 februarie. Întâmpinarea Domnului: zi mare a ortodoxiei, cruce roșie în calendar

Ortodoxe
Întâmpinarea Domnului

Greco-catolice
Întâmpinarea Domnului nostru Iisus Hristos în Templu

Romano-catolice
Întâmpinarea Domnului; Sf. Ioana

Întâmpinarea Domnului, praznic împărătesc cu dată fixă, este sărbătorită în ziua de 2 februarie.

Acum dumnezeiescul Prunc este adus la templu de Sfânta Fecioară Maria, la patruzeci de zile de la Nașterea Sa.

Perioada celor patruzeci de zile era stabilită pentru curățirea celei care născuse, după care tot primul nou-născut de parte bărbătească trebuia să fie închinat Domnului, potrivit prescripțiilor Legii Vechi.

Și iarăși de la Dumnezeu era răscumpărat cu preț, care se numea argintul răscumpărării, și acela se da leviților care slujeau în Biserica Domnului. Prețul hotărât al răscumpărării era cinci sicli.

"Deci, acea lege a Domnului împlinind-o Maica lui Dumnezeu, a venit acum în biserică, cu Dătătorul Legii. A venit să se curățească deși nu-i trebuia curățire, fiind neîntinată și Preacurată. Pentru că aceea care a zămislit fără bărbat și a născut fără dureri și fără vătămarea curăției sale celei feciorești, aceea n-a avut nici un fel de necurăție obișnuită femeilor celor ce nasc. Pentru că ceea ce a născut pe Izvorul curăției, cum putea să se afle sub necurăție? Din ea S-a născut Hristos, ca un rod din pom; iar pomul nu se vatămă, nici se întinează după înflorirea rodului său". (Viețile Sfinților)

La templu, Pruncul Iisus este întâmpinat de Sfântul și Dreptul Simeon.

"Acela, privind spre Fecioara cea Preacurată și spre Pruncul cel ținut de ea, a văzut darul lui Dumnezeu, înconjurând pe Maica și Pruncul ei și cunoscând, cu duhul, că Acela este Mesia cel așteptat, s-a apropiat cu sârguință și, primind în mâini cu bucurie negrăită și cu frică cucernică, cel albit ca o lebădă de căruntețe a dat mare mulțumire lui Dumnezeu, înaintea sfârșitului său, cu veselie cântând și zicând: 'Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după Cuvântul Tău, în pace. Eu n-am avut liniște în gândurile mele, în toate zilele așteptându-Te și în toate zilele îngrijindu-mă, când vei veni. Acum, văzându-Te, pace am câștigat și de grijă scăpând, mă duc din cele de aici, veste de bucurie ducând părinților mei pentru că voi spune despre venirea Ta în lume, strămoșului Adam, lui Avraam, lui Moise, lui David, lui Isaia și celorlalți sfinți părinți și prooroci' ". (Viețile Sfinților)

Atunci era acolo și Prorociță Ana, care rămânând văduvă, după puțin timp în căsătorie, tot restul vieții ei l-a petrecut, nedepărtându-se de biserică, slujind lui Dumnezeu ziua și noaptea. Aceea, apropiindu-se, multe prorociri spunea despre Pruncul cel adus în Biserica Domnului, acelora care așteptau izbăvirea în Ierusalim (Luca 2,36-38).

"Auzind și văzând aceasta, fariseii și cărturarii cârteau în inimile lor, mâniindu-se cu zavistie asupra lui Zaharia, ca asupra unui călcător de lege, căci chiar în locul fecioarelor pusese pe Maica ce venise pentru curățire. Iar asupra lui Simeon și a Anei se mâniau, căci au dat aceste mărturii despre Prunc. Și nu le-au tăcut acestea, nici chiar în fața lui Irod împăratul, ci le-au spus pe toate cele făcute și grăite în biserică. Pentru aceasta, îndată a fost căutat spre ucidere pe dumnezeiescul Prunc, Hristos Domnul, dar nu L-au aflat pentru că, prin dumnezeiască poruncă dată prin înger lui Iosif în vis, a fost dus în Egipt". (Viețile Sfinților)

Căci Sfântul Iosif cu Preacurata Născătoare de Dumnezeu, săvârșind toate, după Legea Domnului, nu s-au întors de la Ierusalim în Betleem, ci în Galileea, în cetatea Nazaret, iar de acolo au pornit în Egipt. Iar Pruncul creștea și se întărea cu duhul, umplându-se de înțelepciune și harul lui Dumnezeu era peste Dânsul (Luca 2,40).