Vladimir Putin continuă să aibă putere în Europa. Cancelarul german, Olaf Scholz a afirmat că ar dori să coopereze din nou cu Rusia, dar după încetarea războiului din Ucraina, relatează Realitatea PLUS.
„Rusia va fi și după sfârșitul războiului cea mai mare țară de pe continentul european. De aceea, este esențial să facem pregătiri pentru acest moment. Este clar că în momentul de față relațiile pe care le avem devin mult mai reduse, a precizat Olaf Scholz.
Propunerea reluării cooperării cu Rusia după războiul din Ucraina a fost menționată de Olaf Scholz în discursul de marți cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la înființarea Comisiei germane pentru Cooperarea Economică în Estul Europei, potrivit polskieradio.pl.
„Rusia va fi și după sfârșitul războiului cea mai mare țară de pe continentul european. De aceea, este esențial să facem pregătiri pentru acest moment. Este clar că în momentul de față relațiile pe care le avem devin mult mai reduse. Dar, dacă Rusia va opri războiul, dacă cetățenii Rusiei vor depune eforturi pentru un alt viitor, avem șansa de a fi din nou posibil într-un alt moment să începem cooperarea economică. Doar că încă nu suntem în acel moment. Acum înăsprim sancțiunile. Și știm cu toții că Vladimir Putin nu distruge prin războiul său doar infrastructura, orașe și zone din Ucraina. Distruge și un număr incredibil de mare de vieți omenești", a spus Olaf Scholz,
„Oferta” de la Berlin a fost respinsă însă de Moscova, în mesajul transmis de Ministerul de Externe, condus de Serghei Lavrov.
„Noi nu ne rugăm de nimeni pentru nimic, iar politicienii din Germania ar trebui să înțeleagă acest lucru în mod clar și permanent", a transmis Ministerul rus de Externe, reclamând acțiunile de la conductele Nord Stream.
„Guvernul german nu a explicat de ce a evitat în mod rușinos și laș să investigheze actele de sabotaj asupra conductelor Nord Stream 1 și 2, prin care economia germană a fost deconectată de la gazul rusesc ieftin", a mai transmis Ministerul rus de Externe, referindu-se la exploziile din Marea Baltică în zona conductelor Nord Stream de la sfârșitul lunii septembrie.
Scurgerile de gaze de la gazoductele Nord Stream 1 și 2, dintre Rusia și Germania au fost catalogate de comunitatea internațională drept acte de sabotaj ale Moscovei în criza energetică. Îmsă Rusia a respins categoric acuzațiile și a dat vina pe SUA și Marea Britanie de implicare în explozii.
