Șeful NATO îi renunește miercuri seara la Bruxelles pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe liderii principalelor puteri europene pentru a discuta despre războiul din Ucraina, cu doar câteva săptămâni înainte de întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă, relatează o agenție internațională de presă.
Acest mini-summit informal, care va avea loc la reședința secretarului general al NATO, va fi o ocazie de a discuta, la cel mai înalt nivel, despre „următorii pași”, după mai mult de o mie de zile de conflict în Ucraina, potrivit șefei guvernului italian, Giorgia Meloni.
Mark Rutte, care a preluat mandatul în fruntea NATO la începutul lunii octombrie, dorește să-i reunească pe aliații europeni care sunt „cei mai fermi” în sprijinul lor pentru Kiev pentru a canaliza discuțiile pe două subiecte: cum să facă față noii administrații Trump și ce se mai poate face pentru Ucraina, a rezumat un diplomat de la Bruxelles.
În afară de liderul italian, printre participanții la discuții sunt premierul polonez Donald Tusk și cancelarul german Olaf Scholz. Și președintele francez Emmanuel Macron trebuia inițial să participe, însă plecarea sa la Mayotte, un arhipelag francez din Oceanul Indian devastat de ciclonul Chido, ar putea pune sub semnul întrebării participarea sa. Regatul Unit va fi reprezentat de ministrul de externe David Lammy, iar Uniunea Europeană de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, Antonio Costa.
Europenii sunt îngrijorați de posibilitatea unei suspendări a ajutorului militar american pentru Ucraina și de promisiunile lui Donald Trump de a pune capăt războiului „în 24 de ore”. În acest context, Ucraina sugerează acum posibilitatea unor negocieri de pace, pe care mult timp le-a respins, cu condiția de a primi garanții de securitate.
APEL PENTRU O PACE „CARE SĂ DUREZE”
Marți, Zelenski a făcut apel la o „pace care să dureze” în Ucraina, pe care liderul rus Vladimir Putin să „nu o mai poate încălca”. Și singura modalitate prin care președintele ucrainean vede că se poate garanta acest lucru este ca Ucraina să adere la NATO și să beneficieze de protecția acesteia.
Însă, potrivit NATO, această perspectivă „ireversibilă” nu este totuși o realitate încă, iar ideea de a oferi altfel garanții de securitate câștigă teren. Săptămâna trecută, la Varșovia, Franța și Polonia au discutat despre trimiterea de trupe în Ucraina pentru a garanta o eventuală încetare a focului.
Discuția progresează, dar este încă dificilă având în vedere incertitudinea legată de viitoarele propuneri ale lui Donald Trump, după cum a subliniat un diplomat european. Prin urmare, obiectivul este în primul rând „de a face Ucraina cât mai puternică posibil înainte de orice negocieri”, potrivit unei surse apropiate de guvernul german.
Ideea este de a confirma „linia de acțiune comună” între europeni, menținând în același timp „o coordonare strânsă cu privire la pașii care urmează să fie făcuți”, a subliniat Giorgia Meloni.
Iar pentru președintele ucrainean, nevoia urgentă este de a obține mai multe arme care să îi permită să schimbe situația pe câmpul de luptă.
El a declarat marți că țara sa are nevoie de 12 până la 15 sisteme suplimentare de apărare aeriană pentru a se proteja de loviturile constante efectuate de forțele ruse împotriva orașelor și infrastructurii sale energetice. „Se poate face acest lucru. Factorul principal este voința politică”, a spus el.
Marți, armata rusă a afirmat că a cucerit 189 de orașe ucrainene până în 2024 și face progrese în fiecare zi.
