Boala infecțioasă mpox este sau nu noul COVID care amenință omenirea? Răspunsul unui oficial OMS

''Putem și trebuie să combatem mpox împreună'', a spus Hans Kluge, director regional al OMS Europa, cu prilejul unui briefing de presă, informează Reuters.

''Așadar vom alege să punem sistemele existente să controleze și să elimine mpox la nivel global? Sau vom intra din nou într-un alt ciclu de panică și neglijare? Modul în care răspundem acum și în anii care urmează se va dovedi un test critic pentru Europa și omenire'', a adăugat oficialul.

Decalarațiile sale vin la aproape o săptămână după ce OMS a declarat epidemie de mpox, boală cunoscută anterior drept variola maimuței, o urgență de sănătate publică de interes internațional, cel mai ridicat nivel de alertă.

Mpox este o boală virală care se răspândește de la animale la om, însă se poate transmite și prin contact fizic direct cu o persoană infectată cu acest virus. Ea declanșează simptome similare gripei și apariția unor leziuni cutanate purulente. Majoritatea cazurilor sunt ușoare, dar în anumite condiții boala poate fi letală.

Varianta mortală a variolei maimuței a ajuns în Europa. Adrian Marinescu, precizări importante pentru populație: cum se transmite și care sunt simptomele

Transmiterea bolii

Transmiterea interumană a variolei maimuței de la o persoană infectată are loc prin contact cu materialul infecțios din leziunile cutanate, prin picături respiratorii și prin obiecte contaminate. Transmiterea prin picături respiratorii necesită contact prelungit față în față, spune INSP.

INSP nu intră în detalii despre modurile în care se transmite boala

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor e mai explicit în privința căilor prin care se transmite variola maimuței.

Virusul e transmis prin contact apropiat fie cu un animal sau cu un om infectat, fie prin contact cu materiale contaminate cu acest virus, spune Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).
Virusul intră în organism prin: leziuni ale pielii, prin tractul respirator, ochi, nas, gură, contact cu fluide corporale infectate.
ECDC spune că s-au înregistrat și cazuri în care virusul a fost transmis fie prin placentă de la mamă la făt, fie infecția a fost contractată în spital.

Centers for Disease Control and Prevention (CDC) din SUA explică clar cum se trasmite și cum nu se poate transmite variola maimuței.

Transmitere prin contact cu materiale și obiecte infectate

CDC spune că variala maimuței se poate transmite prin contact cu obiecte, materiale, suprafețe care nu au fost dezinfectate după ce au fost atinse, respectiv folosite de persoane infectate cu variola maimuței. Concret, boala se poate transmite prin folosirea hainelor, prosoapelor, altor obiecte contaminate de oameni infectați cu variola maimuței și se poate contracta inclusiv de pe lenjeriile de pat folosite de către cei infectați, conform documentului semnat de CDC.

CDC spune că variola maimuței nu se poate lua din bazine, piscine care conțin apă clorinată, judecând după standardele privind clorinarea apei din bazine, prevăzute de legislația din SUA.

Infecție transmisă de animale infectate

Variola maimuței se poate contracta prin contact direct cu animale infectate din țările unde infecția e endemică (vânat, procesarea cărnii animalelor infectate, zgârieturi produse de animalul infectat).

Care sunt țările „de baștină” ale virusului

Țările endemice pentru variola maimuțelor sunt: Benin, Camerun, Republica Africană Centrală, Republica Democratică Congo, Gabon, Ghana, Coasta de Fildeș, Liberia, Nigeria, Republica Congo, Sierra Leone și Sudanul de Sud.

CDC spune că e posibilă, dar puțin probabilă infectarea cu variola maimuței de la un animal de companie infectat cu acest virus.

Are probabilitate mare să fie infectată cu virusul monkeypox persoana care are următoarele simptome, conform INSP din România:

– erupție cutanată inexplicabilă, localizată sau generalizată, ombilicată sau cu crustă, cu orice localizare,

– persoana are unul sau mai multe dintre simptomele: febră de obicei, peste 38,5°C, durere de cap, dureri lombare, oboseală, inflamarea ganglionilorlimfatici localizată sau generalizată.

și se află într-una dintre situațiile de mai jos:

– a avut contact un caz confirmat sau probabil de variolă a maimuței în perioadă de 21 de zile anterioare datei debutului,

• a călătorit în țări endemice MPX în perioada de 21 de zile anterioare datei debutului simptomelor.

– a avut parteneri sexuali multipli sau necunoscuți în perioada de 21 de zile anterioare datei debutului,

–  este homosexuală.

Confirmarea infectării cu variola maimuței se face cu următoarele teste de laborator:

• fie cu RT-PCR pozitiv pentru MPXV.

• fie cu RT-PCR pozitiv pentru orthopoxvirus și secvențierea genomului viral pentru confirmarea detectării virale pentru MPXV, spune INSP.

Dacă omului i se confirmă prin teste la laborator că e infectat cu variola maimuței, medicul îi poate recomanda:

– pentru persoana cu formă ușoară a bolii: izolarea la domiciliu, sub supravegherea medicului de familie, până la căderea ultimei cruste și înlocuirea acesteia cu un strat nou de piele sănătoasă;
– pentru omul cu formă medie sau severă a variolei maimuței: izolarea în spital cu posibilitatea externării conform deciziei medicului specialist de boli infecțioase dacă simptomatologia s-a ameliorat, cu continuarea izolării la domiciliu, sub supravegherea medicului de familie, până la căderea ultimei cruste și înlocuirea acesteia cu un strat nou de piele sănătoasă, spune metodologia de supraveghere a bolii, a INSP, consultată de Economica.net.

Cazul confirmat, izolat la domiciliu, trebuie monitorizat zilnic, de medicul de familie sau de către DSP.

Bolnavul cu variola maimuței poate părăsi temporar locuința dar trebuie să poarte o mască medicală care să-i acopere nasul și gura și vestimentație care să acopere leziunile (pantaloni lungi, bluză cu mâneci lungi).
Aceste persoane trebuie să evite contactul apropiat sau intim (îmbrățișare, sărut, contact prelungit față către față în spații închise) cu alte persoane, spune INSP.

Ce trebuie să știe oamenii care au avut contact apropiat cu persoana infectată cu variola maimuței

DSP va identifica contacții apropiați ai persoanei depistate cu variola maimuței. Aceștia sunt: partenerii sexuali, persoanele care trăiesc în aceeași gospodărie sau cu care utilizează în comun aceeași lenjerie de pat sau îmbrăcăminte.

Toți contacții apropiați vor fi monitorizați timp de 21 de zile după ultima expunere/contact cu persoana depistată cu variola maimuței pentru febră și celelalte simptome specifice bolii.

În această perioadă, contacții apropiați trebuie să evite contactul fizic apropiat cu copiii mici, femeile însărcinate, vârstnici și persoanele imunodeprimate.

Animalele de companie care au avut contact cu un caz confirmat de variola maimuței vor fi izolate pentru o perioadă de 21 de zile de la data ultimului contact cu cazul confirmat de variola maimuței.