Secția de investigare a magistraților, pe masa CCR

PNL și USR solicită CCR, în sesizarea de neconstituționalitate privind OUG 90/2018 referitoare la înființarea Secției de investigare a magistraților, să înainteze Curții de Justiție a UE o serie de întrebări preliminare și să suspende soluționarea sesizării până la pronunțarea unei hotărâri preliminare de către CJUE.

Semnatarii sesizării arată că raportul Comisiei Europene în cadrul MCV a impus României opt noi recomandări, între care menționează suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor Justiției și a ordonanțelor de urgență subsecvente, revizuirea legilor Justiției, ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO.

Inițiatorii demersului adresează mai multe întrebări preliminare și apreciază că CCR trebuie să solicite CJUE să pronunțe o hotărâre preliminară în procedură accelerată.

PNL și USR invocă în sesizarea de neconstituționalitate motive extrinseci de încălcare a Constituției. Astfel, aceștia arată că Guvernul nu a motivat urgența acestui act normativ. De asemenea, se precizează că a fost încălcat principiul separației puterilor în stat.

Se invocă, de asemenea, și motive intrinseci de neconstituționalitate, printre care faptul că textul referitor la competențele Secției este redactat neglijent, neclar, considerând că este imprevizibil în interpretarea sa ulterioară și generează o aplicare viitoare impredictibilă.

CCR urmează să ia în discuție și sesizările PNL, USR, ICCJ și a președintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea privind declasificarea unor documente.

Șeful statului a sesizat CCR cu privire la această lege, motivând că, "prin modul în care a fost adoptată, precum și prin conținutul normativ", contravine unor norme și principii constituționale. El a solicitat CCR să constate că legea, care i-a fost transmisă pentru promulgare pe 21 noiembrie, este neconstituțională în ansamblu.

Președintele a invocat motive de neconstituționalitate extrinsecă, precizând că se încalcă articolul 61 alineatul (2) și articolul 75 alineatele (1), (4) și (5), prin raportare la articolul 118 alineatul (2) din Constituție. De asemenea, el a indicat și motive de neconstituționalitate intrinsecă, arătând că articolul 1 din legea dedusă controlului de constituționalitate încalcă articolul 1 alineatul (4), articolul 1 alineatul (5), articolul 61 alineatul (1), articolul 73 alineatul (4), articolul 119, precum și articolul 147 alineatul (4) din Constituție.

CCR va mai lua în discuție sesizările PNL și USR privind numirea în funcție a unor membri ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară.

În noiembrie anul trecut, Grupul parlamentar al PNL din Senat a depus la CCR sesizarea de neconstituționalitate în cazul numirii în funcție a șase membri ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară. Sesizarea îi vizează pe Leonardo Badea, Doina Dascălu, Marius Ovidiu Bota, Birtalan Jozsef, Aura Gabriela Socol și Ovidiu Răzvan Wlassopol.

Senatorii PNL spun că Parlamentul avea obligația legală de a efectua analiza individuală a încadrării experienței profesionale a fiecărui candidat în domeniile expres prevăzute de lege - financiar, al instituțiilor de credit și/sau al instituțiilor financiare nebancare, arătând că vechimea minimă cumulată necesară în aceste domenii de activitate pentru a fi numit în Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară trebuie să fie de minimum 8 ani de la data absolvirii studiilor de lungă durată, cu diplomă de licență.

Și parlamentarii USR au reclamat la CCR că patru dintre cei nouă membri ai conducerii ASF nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate. Este vorba despre Leonardo Badea, Jozsef Birtalan, Sorin Bota, care a demisionat între timp, și Gabriela Socol.

Pe agenda de miercuri a Curții Constituționale se mai află sesizarea PNL în legătură cu legea de executare a pedepselor privative de libertate.

PNL a sesizat CCR cu acest act normativ pe motiv că Parlamentul a ignorat o decizie precedentă a Curții care declara actul normativ neconstituțional în integralitatea lui și nu l-a respins.

Legea pentru modificarea și completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituțională, deoarece încalcă dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție, fiind adoptată cu nerespectarea Deciziei 561/2018 a Curții Constituționale, se susține în sesizarea semnată de 60 de parlamentari PNL.

Liberalii arată că legea încalcă dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituția României referitoare la "caracterul obligatoriu erga omnes al deciziilor CCR, fiind, în integralitatea sa, neconstituțională".

Actul normativ a fost adoptat inițial de Camera Deputaților, pe 6 iunie, și a fost contestat la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție și de președintele Klaus Iohannis.

Cele două sesizări au fost admise de CCR, iar Parlamentul trebuia să constate încetarea de drept a procedurii legislative.

CCR urmează să discute miercuri și sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind actul normativ referitor la reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale.

Șeful statului a sesizat CCR cu Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 56/2018 pentru completarea Legii 15/1990 care prevede reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, pe motiv că autoritățile administrației publice locale, întrucât nu au personalitate juridică, nu pot exercita drepturi și obligații proprii în cadrul raporturilor juridice rezultate din calitatea de unic acționar/asociat al societății rezultate în urma reorganizării unei regii autonome.

Prin articolul unic al OUG 56 se introduce un nou articol, art. (31), al cărui prim alineat prevede: "Regiile autonome pot fi reorganizate ca societăți reglementate de Legea societăților 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărârea consiliului local/hotărârea consiliului județean sau prin hotărârea Consiliului General al Municipiului București, având ca unic acționar/asociat statul român sau autoritatea administrației publice locale", arată președintele.

Actul normativ criticat, susține el, încalcă prevederi constituționale și contravine jurisprudenței CCR, prin posibilitatea instituită pentru autoritatea administrației publice locale de a dobândi calitatea de acționar/asociat la societatea rezultată din reorganizarea unei regii autonome.

Prin jurisprudența sa, explică șeful statului, Curtea Constituțională a statuat că autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale/județene, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.

CCR urmează, de asemenea, să analizeze sesizarea PNL referitoare la Legea privind aprobarea OG 4/2017 pentru modificarea Codului fiscal.

În luna decembrie, PNL a sesizat CCR cu privire la respectivul act normativ care are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Codului fiscal, în sensul introducerii salariului minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuțiile de asigurări sociale și de asigurări sociale de sănătate ca bază lunară de calcul la stabilirea acestor contribuții.

Liberalii spun că acest proiect încalcă dispozițiile Legii 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, cu consecința nerespectării art. 151 din Constituție, deoarece, prin conținutul său juridic, reglementează în domeniul legilor organice.