Motivarea ÎCCJ în dosarul Cosma. "Declarații contradictorii și probe la limita legii"

Înalta Curte de Casație și Justiție a dat publicității marți motivele pentru care un complet de cinci judecători a decis, pe 26 martie 2018, trimiterea spre rejudecare a dosarului în care fostul președinte al Consiliului Județean Prahova Mircea Cosma a fost condamnat în primă instanță la opt ani de închisoare, iar fiul acestuia, fostul deputat Vlad Cosma, a primit cinci ani închisoare.

Completul de judecată, format din magistrații Iulian Dragomir (președinte), Ștefan Pistol, Ioana Bogdan, Leontina Șerban și Geanina Arghir, a avut nevoie de un an de zile să redacteze motivarea în acest dosar.

"Înalta Curte, Completul de 5 judecători, constată că, în speță, o parte din martorii și inculpații audiați în fața instanței de control judiciar, pe ale căror depoziții instanța de fond și-a întemeiat soluția de condamnare, au oferit informații contradictorii prin raportare la cele declarate în faza de urmărire penală și cercetare judecătorească în fond, de natură să pună sub semnul întrebării legalitatea și loialitatea administrării probatoriului în faza de urmărire penală, cu posibile consecințe asupra reținerii existenței faptelor și a săvârșirii lor de către inculpați", se arată în motivare.

Astfel, o martoră a afirmat în instanța de apel că nu își mai menține declarația dată în anul 2014 la DNA Ploiești, în care recunoștea că procurorii i-au arătat niște documente găsite pe un stick ridicat de la ea de acasă în urma unei percheziții. Martora susținea că a fost constrânsă și amenințată de procurorii de la DNA Ploiești să dea declarații împotriva familiei Cosma.

"Am fost constrânsă pentru acest stick și aceste date de pe el. S-a vehiculat că eu aș fi avut un stick, s-au găsit la mine acasă trei stick-uri, toate acestea cu muzică, filme și poze. Am fost constrânsă de procuror mai înainte de a admite eu acele înscrisuri ce mi s-au arătat și cu referire la care eu am admis că au fost găsite pe stick-urile mele. Știam că trebuie să merg la DNA să dau declarații. Mi s-au expus anumite fapte de către domnul procuror N. (Mircea Negulescu - n.r.). În luna ianuarie a anului 2014, am mai dat o declarație tot cu referire la faptele imputate în acest dosar, de asemenea, la DNA Ploiești, în fața aceluiași procuror. Mai arăt că, fiind cercetată într-un dosar de evaziune aflat la Parchetul CA Ploiești, în care eram arestată, cu ocazia în care eram scoasă din arest împreună cu A., de multe ori fiind și P. și E., dar nu în scopul de a fi ascultați în cauza în care eram cercetați pentru evaziune, ci pentru motivul să ne fie prezentate într-un anume fel situațiile cercetate și, respectiv, pentru a fi amenințați să acceptăm să facem declarații într-un anume mod în dosarul care privea familia Cosma și, concomitent, să accept să declar că am fost prezentă la derularea unei situații de fapt (deși nu era real), sens în care am dat declarații în calitate de martor cu identitate protejată. Mai arăt că pentru a întări amenințările exercitate față de mine pe culoare au fost invitați de fiecare dată când am fost eu dusă la sediul PCA Ploiești (4 - 5 dăți) și soțul și fiica mea", a declarat martora S.

Un alt martor, trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești pentru evaziune fiscală, a spus în sala de judecată că procurorul Mircea Negulescu i-a sugerat de câteva ori că poate face oricând un denunț cu referire la un membru al familiei Cosma. Acest martor a precizat că, în urma refuzului său de a face un denunț, a stat arestat preventiv circa șase luni de zile.

De asemenea, un alt martor, cercetat tot pentru evaziune fiscală, a relatat că procurorul Negulescu i-a cerut să îi spună "ceva efervescent despre Cosma", pentru că îl va lăsa în pace, iar el a depus un denunț cu date care i-au fost indicate de către procuror.

Completul de cinci judecători arată că inculpatul Răzvan Alexe și-a exprimat, în timpul judecării procesului la instanța de fond, voința de a fi judecat prin procedura simplificată, recunoscând-și vinovăția, însă la judecarea apelului a revenit și a spus că a optat pentru varianta simplificată la îndemnul apărătorilor săi.

"Fără a stabili că declarațiile date atât de martorii sus-menționați, cât și de inculpatul A., în faza de urmărire penală și cercetare judecătorească, au constituit probe în acuzare decisive, instanța de control judiciar reține, totuși, că acestea au avut o importanță însemnată în stabilirea vinovăției inculpaților, dovadă motivarea realizată de instanța de fond. Astfel, se constată, contrar celor susținute anterior în fața organului de urmărire penală, respectiv în fața primei instanțe de fond, că martorii menționați, audiați fiind în apel, în condiții de publicitate, oralitate și contradictorialitate, au creat indiciile administrării neloiale a probatoriului prin eventuala implicare directă a procurorului N. într-o cauză penală ce nu era în instrumentarea sa, implicare care, potrivit acestora, a avut ca unic scop determinarea și controlarea administrării unui probatoriu care să conducă la incriminarea familiei Cosma. Martorii au învederat maniera de obținere și administrare a probatoriului, fiind posibilă denaturarea adevărului, concomitent cu realizarea unor presupuse presiuni asupra martorilor, presiuni menite a-i determina pe aceștia să dea declarații nereale care să susțină acuzațiile", declară Instanța supremă.

Judecătorii apreciază că, în mod obișnuit, existența unor contradicții între probe și mijloacele de probă administrate în cursul procesului penal sunt inevitabile, cauzele fiind diverse, și nu obligatoriu izvorâte din comportamentul răuvoitor sau neconform legii al persoanelor ascultate ori al celor care au strâns și administrat probele.

În opinia judecătorilor, din declarațiile martorilor rezultă posibilitatea ca formularea acuzațiilor să se fi realizat ca urmare a presiunilor exercitate de procurori, iar o parte a probelor au fost administrate prin acțiuni ce contravin flagrant prevederilor legale.

"Unele se referă la împrejurări neesențiale, nerelevante pentru aflarea adevărului și corecta stabilire a situației de fapt, dar altele pot afecta judicioasa deslușire a stării de fapt și, în mod obligatoriu, trebuie înlăturate de organele judiciare prin coroborarea tuturor mijloacelor de probă. În contextul cauzei, instanța de control judiciar constată că precizările făcute în fața instanței de control judiciar, cu privire la condițiile în care au fost făcute denunțurile privind faptele reținute în sarcina inculpaților, nu pot fi privite ca fiind simple afirmații făcute pro cauza, având ca unic scop disculparea martorilor de consecințele penale ale faptelor lor, revenirea în instanță a martorilor denunțători asupra celor declarate inițial evidențiind posibilitatea ca formularea acuzațiilor să se fi realizat ca urmare a presiunilor exercitate de organul de cercetare penală. Astfel, în cauză s-a conturat suspiciunea că o parte a probatoriului în cursul urmăririi penale a fost obținut printr-o serie de acțiuni ce contravin flagrant prevederilor legale în activitatea de administrare a probatoriilor în cursul unui proces penal. Totodată, se constată că aspectele învederate nu au fost supuse cenzurii instanței de fond care, dispunând condamnarea inculpaților, nu a putut examina depozițiile martorilor sus-menționați prin raportare la ansamblul materialului probator administrat în cauză și prin prisma celor aduse la cunoștința instanței", se mai arată în motivare.

Completul de 5 judecători afirmă că martora S. a făcut unele afirmații în legătură cu existența și conținutul memory-stik-ului ridicat în urma percheziției domiciliare efectuate la locuința sa, susțineri care, de asemenea, nu au fost cunoscute de către instanța de fond atunci când a evaluat materialul probator. În plus, nu au fost respectate prevederile legale la efectuarea percheziției la locuința martorei.

"S-a mai învederat că percheziția sistemului informatic sau a suportului de stocare a datelor informatice se efectuează în prezența suspectului ori a inculpatului, căruia i se permite să fie asistat ori reprezentat de o persoană de încredere, conform art. 168 alin. 11, coroborat cu art. 159 alin. 10 Cod procedură penală. În situația în care suspectul sau inculpatul este reținut ori arestat, trebuie adus la percheziție, iar dacă nu poate fi adus percheziția în sistem informatic sau a suportului de stocare a datelor informatice se efectuează în prezența unui reprezentant ori martor asistent. (...) Situația inedită relevată în fața instanței de apel pare a fi susținută de mijloacele de probă ale dosarului de urmărire penală care atestă ridicarea unui memory-stick marca Kingston, model DT101-G2, capacitate 4GB conform procesului verbal de efectuare a percheziției domiciliare din data de 17 octombrie 2013 în dosarul penal nr.../P/2013 instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și efectuarea unei constatări tehnico-științifice asupra mediului de stocare ce nu se regăsește la dosar", arată judecătorii.

Judecătorii din completul de cinci au dispus rejudecarea dosarului, motivând că instanța de fond nu a analizat motivele de nelegalitate invocate de avocații inculpaților.

"Față de considerentele anterior expuse, din perspectiva conformității probatoriului cu principiul loialității administrării probelor, instanța de control judiciar constată că prima instanță de fond nu a avut posibilitatea să analizeze și să se pronunțe asupra aspectelor de nelegalitate și neloialitate a mijloacelor de probă invocate pretins a fi obținute în urma unei constrângeri exercitate de agenții statului, întrucât acest fapt a fost susținut doar în fața instanței de control judiciar. Sub acest aspect, se reține că legalitatea administrării probelor este strâns și exclusiv legată de asigurarea caracterului echitabil al procesului penal. În cauză, față de cele reținute, instanța de apel constată că soluția pronunțată s-a fundamentat pe un raționament juridic care nu a avut în vedere elementele factuale prezentate cu titlu de noutate în faza judecării apelului, fapt ce poate conduce la o concluzie eronată, în neconcordanță cu realitatea și care nu poate echivala cu soluționarea efectivă a cauzei", spun judecătorii.

Pe 26 martie 2018, un complet de cinci judecători de la Instanța supremă a decis rejudecarea dosarului în care fostul președinte al Consiliului Județean Prahova Mircea Cosma a fost condamnat în primă instanță la opt ani de închisoare, iar fiul acestuia, fostul deputat Vlad Cosma, a primit cinci ani de închisoare. În același dosar, omul de afaceri Răzvan Alexe primise, în primă instanță, doi ani și șase luni de închisoare cu executare, iar fostul director al Direcției Patrimoniu din cadrul CJ Prahova Daniel Alixandrescu - șase ani de închisoare.

În data de 11 aprilie 2014, procurorii DNA i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Vlad Cosma, acuzat de trafic de influență, și pe Mircea Cosma, pentru luare de mită și abuz în serviciu. Răzvan Alexe a fost acuzat de trafic de influență și dare de mită și Daniel Alixandrescu de luare de mită și abuz în serviciu.

Potrivit DNA, în perioada 2012 - 2013, Răzvan Alexe (apropiat al familiei Cosma) și fostul deputat Vlad Cosma au pretins și primit de la trei reprezentanți ai unor societăți comerciale, denunțători în cauză, suma totală de 4.410.149 lei, disimulată în contravaloarea unor lucrări subcontractate fictiv de aceste societăți către două firme controlate în fapt de Alexe.

Procurorii susțin că sumele de bani au fost pretinse și primite de cei doi în schimbul intervenției la persoane cu putere de decizie din cadrul CJ Prahova - și anume la Mircea Cosma și Daniel Adrian Alixandrescu (director executiv al Direcției Patrimoniu, având în subordine Serviciul Achiziții Publice și Contracte, precum și Serviciul Urmărire Lucrări Publice), astfel încât societățile să obțină trei lucrări de modernizare/ întreținere a drumurilor, dar și pentru a deconta cu prioritate lucrări deja efectuate.

Cele trei lucrări se referă la obiectivele: "Modernizare DJ 101 I Buda Nedelea, județul Prahova", "Lucrări și servicii privind întreținerea curentă a drumurilor publice - plombe" și "Întreținerea curentă a drumurilor județene pe timp de iarnă 2012 - 2013".

Conform DNA, pentru ca societățile denunțătorilor să câștige cele trei lucrări, în cadrul CJ Prahova s-au desfășurat, sub directa implicare a lui Mircea Cosma și Daniel Alixandrescu, proceduri de achiziție publică, cu încălcarea dispozițiilor legale și prin care bugetul județului a fost prejudiciat cu suma totală de 6.077.273 lei.

"Pentru a-și încălca atribuțiile de serviciu rezultate din lege și din fișa postului și pentru a favoriza cele trei societăți comerciale, inculpații Cosma Mircea și Alixandrescu Daniel Adrian au pretins și primit de la inculpatul Alexe Răzvan o parte din sumele pretinse și primite de acesta de la denunțători, respectiv 1.890.064 lei - inculpatul Cosma Mircea și 130.000 lei - inculpatul Alixandrescu Daniel Adrian. Anterior, în perioada 2010 - 2011, în calitate de președinte al Consiliului Județean Prahova, inculpatul Cosma Mircea a mai pretins de la reprezentantul de atunci al uneia dintre cele trei societăți comerciale (în prezent decedat), în schimbul decontării cu prioritate a sumelor datorate de autoritatea publică județeană pentru lucrări executate de această firmă, suma totală de 900.000 lei, din care a primit 550.000 lei. Suma a fost disimulată în contravaloarea unor suprafețe de teren arabil - obiect al unor contracte de vânzare-cumpărare autentificate, în baza cărora societatea le-a 'achiziționat' de la persoane interpuse de inculpat, apropiate familiei sale, la prețuri supraevaluate. Obiectul mitei l-a reprezentat în acest caz diferența dintre prețul de vânzare către societatea respectivă și prețul cu care terenurile fuseseră efectiv cumpărate anterior, de la primii proprietari, și este în cuantum de 487.000 lei", mai susțin procurorii.