Magistrații Tribunalului București au decis, joi, revocarea pentru a doua oară a mandatului de arestare emis pe numele omului de afaceri Elan Schwartzenberg, soluția nefiind definitivă. Prin decizie, se revocă arestul preventiv și se dispune retragerea cererii de dare în urmărire internațională.
„Revocă măsura arestării preventive și dispune retragerea cererii de dare în urmărire internațională și a mandatului de arestare european. Cu contestație în 48 ore de la comunicare”, se arată în minuta instaței.
Avocații omului de afaceri au cerut joi Tribunalului București revocarea mandatului de arestare preventivă emis pe numele lui Schwartzenberg, invocând o primă decizie de achitare pronunțată de Instanța supremă în dosarul lui Radu Mazăre și al omului de afaceri Avraham Morgenstern, privind construirea cartierului „Henri Coandă”, dosar din care a fost disjuns cel al lui Elan Schwartzenberg.
Instanța supremă a decis, pe 28 iunie 2018, să-i achite pe Radu Mazăre și pe fratele acestuia, Alexandru Mazăre, în dosarul în care sunt judecați alături de Avraham Morgenstern, în dosarul privind cartierul de locuințe sociale „Henri Coandă”.
În timp ce Instanța supremă redacta motivarea de achitare în dosarul „Henri Coandă”, magistrații Curții de Apel București au arătat că i-au respins definitiv cererea de revocare a arestului preventiv a lui Elan Schwartzenberg – pe data de 2 august 2018 – deoarece el continuă să evite organele judiciare și că reprezintă un pericol deoarece se află în alt stat, chiar dacă împotriva sa e derulată o procedură penală.
„Constată că, la luarea măsurii arestării preventive, s-a reținut temeiul prevăzut de art.223, alin.1, litera a din Codul de procedură penală, privind sustragerea inculpatului de la procesul penal, care nu a dispărut, întrucât inculpatul continuă să evite organele judiciare române, fiind dat în urmărire internațională. De asemenea, constată că în sarcina inculpatului a fost reținută infracțiunea de complicitate la dare de mită, care este infracțiune de corupție, din categoria infracțiunilor expres enumerate la art.223, alin.2, Cod de procedură penală, astfel că nu mai este necesară verificarea limitei speciale, care trebuie să fie de 5 ani închisoare sau mai mare”, se arată în motivarea magistraților Curții de Apel București, semnată de Daniela Panioglu și Antoaneta Nedelcu.
Potrivit acestora, pericolul pe care Elan Schwartzenberg îl reprezintă nu a dispărut, deoarece omul de afaceri se află, în prezent, în altă țară, în ciuda faptului că pe numele său există un dosar în instanță.
Procurorii anticorupție au cerut arestarea lui Elan Schwartzenberg pe 30 mai 2016, fiind acuzat de complicitate la dare de mită, în solicitare DNA motivând că omul de afaceri „s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală”.
