Salariul minim pe economie ar putea creşte din a doua parte a anului,
când pot fi reluate şi negocierile cu sindicatele pe acest subiect şi
nu în prezent, întrucât revigorarea economiei este insuficientă pentru
majorări salariale, a declarat marţi ministrul Muncii, Marian Sârbu. "Discuţia legată de majorarea salariilor va fi reluată în a doua parte
a anului, întrucât revigorarea economiei din acest moment este
insuficientă pentru o creştere imediată a salariilor şi nu susţine o
creştere a salariului minim", a precizat Sârbu.
Ministrul Muncii a adăugat că este nevoie de încheierea în perioada
următoare a unui pact economic şi social, ce ar putea cuprinde unele
prevederi menite să ajute la crearea de noi locuri de muncă, în vederea
menţinerii unei rate cât mai scăzute a şomajului şi care să ajute la
păstrarea puterii de cumpărare a populaţiei.
Sârbu nu a precizat care este majorarea avută în vedere, însă a dat
exemplu modelul majorărilor salariale din anii '90, când indexările se
realizau cu 75% din rata inflaţiei. Ministrul a ţinut să precizeze că majorarea salariului minim nu poate
ţine cont de acordul semnat în 2008 de sindicate cu reprezentanţii
Cabinetului Boc, "întrucât la acea dată alta era situaţia economică".
Ministerul Finanţelor Gheorghe Pogea, a afirmat că marţi nu s-a avut în
vedere la întâlnirea cu sindicatele problema majorării salariului minim
pe economie şi că "nu vor fi luaţi bani din bugetul de investiţii în
acest an pentru plata salariilor şi pensiilor, întrucât există bani
pentru plata acestora".
Pe de altă parte, sindicatele, patronatele şi ministrul finanţelor se
vor întâlni în cursul săptămânii viitoare pentru a analiza stadiul
măsurilor anticriză şi propunerile sindicatelor în acest sens, care
vizează salvarea locurilor de muncă existente şi crearea de noi locuri
de muncă, precum şi majorarea salariului minim în acest an.
Salariul minim la nivel individual ar trebui să crească la 630 de lei,
însă dacă este calculat pe structura bugetului de familie, ar trebui să
ajungă la 860 de lei, a declarat marţi preşedintele Cartel Alfa, Bogdan
Hossu. "Pentru a crea premisele păcii
sociale în România, credem că actualul Guvern trebuie să creeze un
mecanism care să crească automat salariul minim în raport cu inflaţia.
Astfel salariul minim ar trebui să crească în acest moment cu 5%,
respectiv la 630 de lei, însă dacă salariul minim ar fi calculat pe
structura bugetului unei familii, acesta ar trebui să crească la 860 de
lei", a spus Hossu.
Liderul sindical cere Executivului să-şi asume acordul semnat anul
trecut de sindicate cu Guvernul Tăriceanu, ce prevede creşterea
salariului minim pe economie în raport cu salariul mediu brut.
De cealaltă parte, secretarul general al confederaţiei patronale din
industrie Conpirom, Dan Matei Aghaton, a declarat că patronatele nu
sunt de acord să poarte discuţii cu sindicatele, legate de majorarea
salariului minim pe economie, decât din a doua jumătate a acestui an. "Suntem de acord să ne aşezăm la negocieri cu confederaţiile sindicale
pentru a creşte salariul minim pe economie, însă nu în actualele
condiţii economice. Abia după trimestrul doi putem discuta despre
majorări salariale, în funcţie de cum va evolua economia", a spus
Aghaton.
În plus, sindicatele spun că ar trebui majorate şi salariile mici, care au fost îngheţate, potrivit deciziei luate de guvern.
Crearea de noi locuri de muncă este o altă revendicare după ce, în aprilie, rata şomajului a fost de 5,7%, aproape dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Sindicaliştii afirmă că Guvernul ar trebui să prezinte şi o strategie prin care să fie conservate locurile de muncă actuale, pentru a nu se mai ajunge la disponibilizări. Numărul mare de concedieri şi îngheţarea salariilor i-au scos pe sindicalişti în stradă.
În acest context, nu vor lipsi nici mişcările de protest. Pe 5 iunie, confederaţia Cartel Alfa va organiza o grevă de solidaritate de 15 minute, dar şi un miting în Capitală, la sfârşitul lunii viitoare.
