Creştinii sărbătoresc duminică pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, două dintre cele mai importante figuri în calendarul ortodox. Aproape 1,5 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica în această zi.
În calendarul popular, Sfinţii Mihail şi Gavril se serbează trei zile, în 8, 9 şi 10 noiembrie. Prima zi se numeşte capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.
Datele de la Direcţia generală de evidenţă a persoanelor arată că peste 630.000 de femei poartă numele de Mihaela, Gabriela, sau derivate ale acestora, potrivit news.ro.
În cazul bărbaţilor, numărul este mult mai mare, aproximativ 830.000 având numele Gabriel, Mihai sau derivate ale acestora.
Cele mai întâlnite nume sunt Mihai, Mihail, Mihnea, Mihaela, Mihaela, Gabriela, Gabriel, Gabi, Gavril, Gavriil, Gabriela și Gabiela, dar și derivate precum Mihu, Mihăiță, Mișu, Găbița, Gavrilă sau Gabrieluța.
Obiceiul este ca, de Sfinţii Mihail şi Gavril, să se aprindă lumânări atât pentru cei în viaţă, cât şi pentru cei trecuţi la cele sfinte fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări năprasnice.
De asemenea, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril - despre care se crede că iau sufletele oamenilor când mor - se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie.
Ziua de 8 noiembrie este considerată "Vara Arhanghelilor", iar pe lângă aceasta, între Arhangheli şi Crăciun, trebuie să mai fie între două şi patru zile senine şi călduroase, numite popular "Vara iernii".
La munte, unde Arhanghelii sunt şi patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită "turta arieţilor" (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), pe care o aruncau în dimineaţa zilei de 8 noiembrie în târla oilor. Se credea că, dacă turta cădea cu faţa în sus, în primăvară toate oile vor avea miei.
