"Având în vedere că pedeapsa aplicată printr-o hotărâre judecătorească definitivă trebuie să fie executată pentru a-și îndeplini funcțiile și scopul, apreciem că punerea în libertate a unui număr semnificativ de persoane cu antecedente penale (prin proiect propunându-se grațierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la 5 ani) este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială", se arată în documentul postat vineri pe site-ul CSM, anunţă Agerpres.
Autorii analizei consideră că se impune reanalizarea limitei de pedeapsă, pentru a se evita situațiile în care, prin punerea în libertate a unor persoane care au săvârșit fapte penale deosebit de grave, se creează pericol pentru ordinea și siguranța publică.
"Subliniem și faptul că, față de limitele speciale de pedeapsă prevăzute de noul Cod penal, pedepsele aplicate în temeiul acestuia pot fi mai mici față de cele aplicate în baza Codului penal din 1968 pentru fapte de gravitate similară, iar aplicarea unei pedepse de 5 ani închisoare cu executare pentru un infractor 'primar' este consecința săvârșirii unei fapte grave", se mai menționează în document. Referitor la grațierea parțială, specialiștii CSM apreciază că ar trebui să se precizeze cu claritate în textul de lege că se adresează persoanelor cu pedepse de peste 5 ani de închisoare, deoarece pentru cele mai mici s-ar aplica oricum grațierea în întregime. O altă observație se referă la incidența măsurii grațierii asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiționat.
"Proiectul de lege nu cuprinde nicio dispoziție referitoare la efectele grațierii asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiționat sau sub supraveghere. Or, în temeiul Codului penal anterior, grațierea producea efecte și cu privire la pedeapsa a cărei executare era suspendată condiționat. (...) Lipsa oricărei dispoziții în cuprinsul actului normativ privind incidența grațierii asupra pedepselor a căror executare a fost suspendată condiționat sau sub supraveghere este de natură să genereze situații profund discriminatorii, soluția adoptată cu privire la aceste categorii de pedepse fiind diferită în funcție de temeiul aplicării lor (vechiul sau noul Cod penal), deși nu există o justificare obiectivă rezonabilă pentru o asemenea măsură", se mai arată în punctul de vedere.
Se propune și schimbarea titlului proiectului de act normativ, din "Lege pentru grațierea unor pedepse" în "Lege pentru grațierea unor pedepse și măsuri educative privative de libertate", în condițiile în care se propune nu doar grațierea unor pedepse, ci și înlăturarea unei alte sancțiuni de drept penal, și anume măsurile educative privative de libertate cu o durată de maxim 5 ani.
