Alertele aeriene care blochează activitatea economică din Ucraina provoacă pierderi de aproximativ 45 de milioane de dolari pe oră, potrivit unei estimări a ministrului ucrainean al Economiei. În fața atacurilor rusești tot mai intense asupra infrastructurii industriale și logistice, autoritățile de la Kiev încearcă să mențină firmele în funcțiune, fără să compromită siguranța angajaților.
Rusia vizează tot mai frecvent obiective de care depinde economia ucraineană, de la platforme industriale și depozite până la centre logistice și centre de date. Ministrul Economiei și Mediului, Oleksandr Kravcenko, a descris aceste lovituri drept o încercare de a „distruge practic întreaga economie”.
„Ce nu anticipasem pe deplin a fost cât de repede va dezvolta Rusia aceste drone cu motor cu reacție și le va folosi pentru a lovi orice”, a declarat ministrul, referindu-se la armele folosite în atacurile asupra Kievului din ultimele săptămâni.
Cum afectează alertele economia Ucrainei
Avertizările repetate întrerup activitatea companiilor, deoarece angajații trebuie să se refugieze în adăposturi. Potrivit ministrului, sirenele pot suna și câte zece ore într-o singură zi, aducând în mod repetat sectoare importante ale economiei în blocaj.
„Dacă oamenii sunt în buncăr, afacerile se opresc”, a explicat el.
Pentru a limita pierderile, guvernul ucrainean a introdus un sistem de avertizare pe două niveluri. Alerta roșie semnalează un pericol de rachete și impune adăpostirea populației, în timp ce avertizarea galbenă este folosită pentru amenințările cu drone și permite multor firme să rămână deschise.
Potrivit lui Kravcenko, peste jumătate dintre companii își continuă activitatea în timpul alertelor galbene.
Alertele galbene nu elimină pericolul
Continuarea activității în timpul avertizărilor pentru drone implică însă riscuri. Luni, o dronă rusească cu motor cu reacție a lovit Academia Națională de Științe din centrul Kievului, în timpul unei alerte galbene.
Două persoane au murit în atac, iar angajații se aflau încă în clădire, la lucru.
Incidentul evidențiază una dintre dificultățile cu care se confruntă autoritățile ucrainene: menținerea activității economice și a vieții cotidiene, în paralel cu protejarea populației în fața bombardamentelor.
Pagube de 10 miliarde de dolari
Ministrul a estimat că atacurile rusești au provocat, numai în acest an, pagube de aproximativ 10 miliarde de dolari la activele fixe. Printre obiectivele lovite se numără oțelării, depozite, infrastructură logistică și, mai recent, centre de date.
La aceste distrugeri se adaugă blocada de facto impusă de Rusia asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, prin care trecea anterior cea mai mare parte a exporturilor țării.
Kravcenko susține că guvernul este mai bine pregătit pentru ceea ce ar putea fi „cea mai grea, cea mai aspră iarnă” de război. Autoritățile se așteaptă la noi presiuni asupra aprovizionării cu energie, infrastructurii și companiilor afectate de atacurile repetate.
În acest context, guvernul discută soluții care să permită mai multor firme private să cumpere sisteme ucrainene de apărare antiaeriană. Ministrul a avertizat însă că acestea nu vor putea asigura o protecție completă împotriva rachetelor și dronelor rusești.
Ucraina caută finanțare suplimentară
Distrugerile provocate de bombardamente amplifică presiunea asupra bugetului de stat. Președintele Volodimir Zelenski a estimat recent necesarul de finanțare rămas pentru acest an la aproximativ 27 de miliarde de dolari.
Potrivit relatării The Guardian, cifra a ridicat întrebări în unele guverne europene, în condițiile în care Uniunea Europeană a aprobat deja un pachet de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, destinat anilor 2026 și 2027.
Kravcenko a declarat că guvernul a redus între timp deficitul la 20 de miliarde de dolari, prin diminuarea cheltuielilor și identificarea unor rezerve interne suplimentare.
Kievul încearcă acum să obțină sprijin suplimentar din partea UE, Japoniei, Canadei și Marii Britanii. Una dintre variantele discutate este devansarea unor împrumuturi prevăzute pentru anul viitor.
„Se lucrează foarte activ cu toți partenerii noștri internaționali pentru a obține surse suplimentare de finanțare”, a afirmat ministrul.
