„Suntem în primul rând după o pandemie de doi ani de Covid care a afectat întreaga planetă. Ne-a îndepărtat într-un fel, ne-a izolat unii de alţii, a provocat efecte pe care abia acum la măsurăm la adevărata lor valoare, efecte în lanţ, pe lanţurile de aprovizionare, şi a făcut să avem nu numai pierderi importante de vieţi omeneşti, dar şi o presiune fără precedent asupra instituţiilor sanitare, personalului medical, dar şi asupra economiei, în general, şi instituţiilor financiare. Avem, acum constatăm şi noi în România, dar uitaţi că nu e numai în România, costuri enorme de pe urma acestei pandemii pe care am finanţat-o, unii spun că exagerat, nu ştiu cât de exagerat, istoria ne va spune, cândva peste 20 de ani alţi istorici vor discuta asta. A fost finanţată depăşirea acestor momente prin emisiune monetară peste tot în lume, acesta este adevărul, şi avem acum inflaţie. Avem şi sechele dramatice. Apoi a venit la frontierele noastre, de peste 100 de zile, o agresiune militară neprovocată a Federaţiei Ruse asupra unui stat independent provocând morţi, răniţi, refugiaţi, distrugeri materiale şi criza economică. Efectele războiului s-au suprapus”, a spus Mugur Isărescu, marți, la Simpozionul de istorie şi civilizaţie bancară Cristian Popişteanu, potrivit Agerpres.
Guvernatorul BNR a menționat că efectele războiului s-au suprapus pe o încercare poate nefericită, ca moment, de tranziţie la economia verde, încercarea de a se renunţa la combustibilii fosili în condiţii de mare dependenţă a întregii Europe şi mai ales a Germaniei de combustibilii şi energia din Rusia.
„Peste această criză energetică avem această agresiune militară. Practic un război şi hai să o spunem, un război fratricid. E cel mai dureros, practic aproape de războiul civil, şi Rusia a mai trecut prin asemenea momente dramatice. Avem morţi, răniţi, refugiaţi, distrugeri materiale şi criză economică. Încercăm să facem faţă şi noi în România la noua situaţie. România şi-a deschis graniţele pentru peste un milion de cetăţeni ucraineni care au fugit şi fug de ororile războiului, oferindu-le cazare, masă, şcolarizare, într-un cuvânt omenie pentru cei aflaţi la necaz. Este adevărat că numai vreo 10% dintre ei au rămas în România. Totuşi şi tranzitul acesta a însemnat costuri pe care începem să le cântărim acum”, a mai spus Mugur Isărescu.
Șeful BNR a mai vorbit și de criza refugiaților din Ucraina. Mugur Isărescu a menţionat că a trăit la Drăgăşani „cu aproximativ 20 de familii de polonezi refugiaţi. O linie întreagă din cimitirul din Drăgăşani are osemintele celor care au ajuns în România fugind de războiul dublu, pentru că au fost atacaţi şi de nazişti dar şi de Rusia sovietică”. De asemenea, guvernatorul a menţionat că BNR a jucat un rol important în salvarea tezaurului de aur al Băncii Poloniei, de 83 de tone, care au traversat ţara noastră.
„S-a vorbit foarte puțin în aceste trei luni de zile sau chiar deloc despre faptul că masivul exod ucrainean poate fi comparat cu marele refugiu polonez din septembrie 1939, când în România și-au găsit adăpost aproximativ o sută de mii de polonezi în frunte cu președintele, membri ai Guvernului, ofițeri și ostași polonezi. Atunci, în 1939, Banca Națională a României a jucat un rol important în salvarea tezaurului de aur al Bank Polski (83 de tone aur care au traversat țara noastră), în păstrarea și restituirea celor 2,7 tone de aur care au rămas la București, apoi a fost ascuns la Tismana, precum și prin preschimbarea în lei a zloților polonezi, o monedă care nu mai avea putere circulatorie, în urma prăbușirii statului emitent. De asemenea, în comunicările trecute în program se va trata agresiunea URSS împotriva României din anul 1940, ultimatumul sovietic, evacuarea sediilor BNR, a funcționarilor și valorilor acestora, refugiul unei părți din populația românească din Basarabia”, a mai declarat Isărescu în cuvântul de deschidere la Simpozionului de istorie şi civilizaţie bancară „Cristian Popişteanu”.
Banca Naţională a României şi Fundaţia Culturală „Magazin Istoric” organizează, în perioada 7-8 iunie 2022, cea de-a XXX-a ediţie a Simpozionului de istorie şi civilizaţie bancară „Cristian Popişteanu”, având ca temă Frontiere, instituţii şi aur în vremuri de război.
