Soos Zoltan a arătat că până în prezent arheologii de la Muzeul Județean Mureș au dezvelit pe valea pârâului Trebici urme ale unei așezări neolitice, la care se adaugă până acum 21 de morminte de la sfârșitul epocii bronzului (cultura Noua), în care defunctul a fost depus în poziție chircită, cu ofrandă depusă în vase ceramice, iar printre descoperiri se mai regăsesc un cuptor, dar și un vas de provizii de dimensiuni mari, care datează din prima epocă a fierului (cultura Gáva, prima parte a mileniului 1 î. Chr.).
''Așa cum era de așteptat, Valea Mureșului reprezintă un potențial arheologic mult mai mare și mult mai important decât văile alăturate și momentan sunt săpături în două situri mai importante. Este vorba despre o necropolă care, se pare, este legată de prezența goților în Transilvania (...) Momentan ceea ce este important să menționez este faptul că în 1907 s-a descoperit un cimitir destul de important la Sântana de Mureș, deci este în arealul Văii Mureșului, ceea ce a devenit așezare toponimă, deci prezența goților a fost denumită cultura Sântana de Mureș și se referă la această perioadă post romană. Se pare că, la fel ca majoritatea acestor popoare, într-un fel migratoare, goții erau mai sedentari dar au format niște nuclee în zonele de vale și în Valea Mureșului, într-o zonă destul de apropiată, este a doua necropolă se pare destul de semnificativă', a spus acesta.
Soos Zoltan a precizat că până acum, între Ernei și Sângeorgiu de Mureș, au fost descoperite 21 de morminte, însă cunoscând caracteristicile acestor înhumări ale goților e posibil să fie sute de morminte în zona respectivă.
''Chiar dacă nu tot cimitirul va fi afectat de construcție (centura ocolitoare, n.r.) sperăm să recuperăm cât mai mult materiale importante pe baza cărora să putem formula o opinie sau niște concluzii referitoare la caracterul acestei populații, care era preocuparea lor principală — se pare că avem de-a face cu o populație care e mai ales preocupată în agricultură, deci nu se ocupă cu creșterea animalelor, dar din necropolă deocamdată avem puține informații, la 21 de morminte nu putem formula multe opinii', a arătat directorul Muzeului Județean Mureș.
Acesta a spus că într-un mormânt a fost găsită și o unealtă de fier, este posibil să fie o componentă a unui plug, ceea ce ar întări ideea că în zonă a existat o așezare cu caracter agricol.
''Sperăm să identificăm mai multe elemente și să vedem artefactele din morminte deoarece scheletele sunt într-o stare de conservare precară, majoritatea scheletelor sunt distruse complet, sunt deteriorate de solul lutos, efectiv numai structura osoasă mai masivă — femurul — a rămas în multe morminte. Sunt și multe morminte jefuite. Și alea au fost afectate, desigur, scheletele umane dar în sine acest sol lutos atacă destul de agresiv și distruge scheletul uman. Deci din acest punct de vedere este dezavantajos pentru că nu o să putem stabili exact câte sunt morminte de bărbați sau de femei. La copii ne dăm seama după mărimea mormântului, dar la adulți e mult mai dificil să ne dăm seama cine era înmormântat. Eventual artefactele ne indică faptul că era înmormântată o doamnă cu o diademă, fiind mai multe mărgele de sticlă recuperate din mormânt. Din păcate scheletele nu s-au păstrat', a arătat Soos Zoltan.
Acesta a precizat că cercetările sunt efectuate ca urmare a construcției drumului de ocolire pe tronsonul centurii Târgu Mureșului pe ruta Ernei-Livezeni și că informația arheologică probabil va fi mult mai semnificativă când va începe diagnosticul arheologic pe traseul autostrăzilor.
