Un român rămâne cu condamnarea la moarte dată de comunişti, a decis instanţa supremă

Constantin Răuţă a contestat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decizia Curţii Militare de Apel Bucureşti din 7 noiembrie 2008, care nu a anulat o sentinţă penală din 1974, prin care a fost condamnat la moarte. Românul era acuzat de trădare prin transmitere de secrete, dezertare şi de refuzul înapoierii în ţară.

Răuţă a cerut rejudecarea procesului, anularea sentinţei şi, implicit, achitarea, precum şi înlăturarea pedepsei de confiscare totală a averii şi a degradării militare, judecătorii urmând să ia o decizie definitivă.

Avocatul lui Constantin Răuţă, Cătălin Dancu, a invocat joi, în faţa magistraţilor ÎCCJ, apariţia decretului-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990, prin care s-a abrogat pedeapsa cu moartea.

Românul a cerut azil politic în SUA acum 36 de ani

În prezent, Răuţă locuieşte în Statele Unite ale Americii, ţară unde a cerut azil politic în urmă cu 36 de ani. "În luna noiembrie 1973, în timpul unei vizite oficiale în SUA, am cerut şi am primit azil politic", precizează Constantin Răuţă în cererea de revizuire înaintată Secţiei Penale a ÎCCJ, pe motiv că regimul comunist i-a pretins să-şi folosescă pregătirea profesională pentru a sprijini acţiunile Direcţiei de Informaţii Externe (DIE), al cărei angajat era la vremea respectivă.

Răuţă susţine, în acţiune, că a aflat că este condamnat la moarte abia în anul 2000, când a cerut instanţei civile restituirea în natură a unui apartament confiscat de regimul comunist. Constantin Răuţă arată, în acţiune, că sentinţa TMT Bucureşti nu i-a fost comunicată niciodată şi că, prin urmare, a fost lipsit de dreptul legal de a contesta, prin recurs, condamnarea.

Răuţă a fost acuzat în 1974 de trădare

Potrivit sentinţei penale din 1974, Constantin Răuţă, în calitate de angajat DIE, s-a deplasat în SUA pentru a transporta o valiză diplomatică, în care se aflau date şi documente cu caracter "secret de stat". La sosirea pe aeroportul din New York, în data de 24 noiembrie 1973, Răuţă a predat valiza organelor de poliţie americane şi nu s-a mai întors în ţară, lipsind nejustificat de la serviciu, se mai arată în sentinţa penală cuprinsă în decizia din 7 noiembrie 2008 a Curţii Militare de Apel Bucureşti. 

Aceesta a susţinut, în apărarea sa, la Curtea Militară de Apel Bucureşti, că nu s-a dovedit că el a fost trimis din ţară cu însărcinare de stat, că a lipsit de la serviciu fără a avea intenţia să încalce dispoziţiile legale şi că nu au fost demonstrate faptele de care este acuzat.

Judecătorii Curţii Militare de Apel Bucureşti au motivat că atât Constantin Răuţă, cât şi avocatul său, Cătălin Dancu, nu au demonstrat că, ulterior condamnării, s-ar fi descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei. Mai mult, judecătorii au arătat că "apariţia unor decrete-lege prin care s-a abrogat pedeapsa cu moartea nu intră în categoria faptelor sau împrejurărilor descoperite ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei".

Numele lui Constantin Răuţă apare în raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România, printre numele altor persoane condamnate la moarte pentru trădare.