UE refuză să deschidă portofelul pentru a lupta împotriva schimbării climatice

"UE are acum o poziţie foarte puternică de negociere şi trebuie să servească drept model pentru alţii", a declarat premierul suedez Fredrik Reinfeldt după summitul liderilor europeni. "Acum putem privi restul lumii în ochi", a spus, la rândul său, preşedintele CE Jose Manuel Barroso.

"Săptămâna viitoare, cu Fredrik Reinfeldt, vom merge la Washington şi îi vom spune lui Obama: noi suntem pregătiţi să lucrăm împreună", a adăugat el, referindu-se la summitul UE-Statele Unite de marţi.

UE a estimat la 100 de miliarde de euro anual nevoile de finanţare pentru a ajuta ţările sărace să facă faţă efectelor încălzirii climatice între 2013 şi 2020. Această problemă a devenit centrală în negocierile climatice mondiale.

Însă nu a fost decis nimic în ceea ce priveşte valoarea contribuţiei europene. Germania, Franţa şi Italia au refuzat orice estimare prea mare. Aceste ţări vor să vadă şi alte state mari acţionând. Iar contextul crizei bugetare nu este propice promisiunilor generoase.

Preşedinţia UE vrea să depună eforturi de a convinge lumea. Dar "nicio ţară nu vrea să plătească pentru Copenhaga", a explicat ministrul polonez pentru afaceri europene, Mikolaj Dowgielewicz. "Ştiţi vreun chinez care să vrea să plătească pentru Copenhaga? Numai UE vrea să plătească", a spus el.

"Nu trebuie să cădem în naivitate. Ceea ce facem nu este un cec în alb. Nu acţionăm decât în faţa angajamentelor", a dat asigurări Barroso.
Cancelarul german Angela Merkel, foarte prudentă la Bruxelles în ceea ce priveşte clima, a minimalizat aşteptările de la summitul de la Cpenhaga. "Am devenit realişti (...). Acum se vorbeşte despre a ajunge la un acord doar asupra unui cadru politic", a declarat ea.

Acordul european la care s-a ajuns vineri a fost foarte laborios, au explicat mai multe delegaţii. "Sunt satisfăcut, dar putem să facem întotdeauna mai bine", a admis premierul belgian Herman van Rompuy, care a exercitat presiuni pentru un acord mai ambiţios.

Verzii din Parlamentul European au vorbit de un "rezultat dezastruos pentru climă", acuzând şefii de stat şi de guvern că nu transformă cuvintele lor generoase în acţiuni.

Acest refuz de a-şi deschide portofelul reflectă diviziunile profunde privind împărţirea facturii pentru ajutorul acordat ţărilor sărace între statele din Europa de Est şi din cea de Vest. Primele refuză ca nivelul emisiilor de dioxid de carbon să fie principalul criteriu de repartizare, deoarece ele poluează mai mult. Ele cer să fie luat în calcul şi cât de bogat este fiecare stat în parte.

Această problemă a fost în centrul negocierilor dificile din summit.
Ţările europene au reuşit să ajungă la un compromis pentru a face astfel încât ţările din Europa de Est, reticente să plătească, să aibă posibilitatea să contribuie mai puţin la efort sau să obţină compensaţii.
Însă o rezolvare detaliată a problemei a fost amânată.