Sighişoara este singura cetate medievală încă locuită din Europa
Cocoţată sus pe deal, udată la poale de Târnava Mare, cetatea de la Sighişoara fascinează de secole. Stă în sânul Transilvaniei şi a adunat între zidurile sale mănunchi de legende şi poveşti. Numele Dracula s-a legat de burg prin tatăl lui Vlad Ţepeş, Vlad Dracul, care ar fi locuit într-una din casele cetăţii. Pestriţă în religie, tumultuoasă în politică, Sighişoara este un adevărat simbol medieval.
Cetatea medievală de la
Sighişoara este singura din Europa de Sud-Est încă locuită. Sus şi tare,
în 56 de limbi, toboşarul de serviciu, la fel ca acum trei secole, anunţă
totul. De aproape 400 de ani, ceasul din turn şi toboşarul cu aghiotanţi dau trezirea.
Cetatea a fost construită de saşi în secolul al XII-lea. Zidurile aveau
aproape un kilometru, iar turnurile de apărare aparţineau breslelor de
meşteşugari. Poarta centrală era apărată de cel mai impozant turn, Turnul cu Ceas. Şapte
figurine, simboluri ale fiecărei zi din săptămână, ies, pe rând, la
miezul nopţilor, din turn. Legenda spune că globul de aur din vârf a
fost pus acolo de un uriaş. Cine ajunge să-l atingă, îl va stăpâni.
Până acum, numai aşa-zisul cocoş "de la meteo" a pus gheara pe el.
Burg medieval de succes, în care comerţul a înflorit prin breslele de
meşteşugari, Sighişoara a evoluat şi cultural. La începutul anilor
1600, apare pentru prima dată menţionată Şcoala din deal, funcţională
chiar şi astăzi.
Vară de vară, turişti din toată lumea vin să vadă Transilvania, aşa cum arăta pe vremea lui Vlad Dracul. Printre vechile clădiri, la Sighişoara se desfăşoară Festivalul de Artă Medievală. O noapte de cazare sus costă între 100 şi 170 de lei.