Salariul minim pe economie nu va corespunde cu cel minim de la stat, potrivit noii grile de salarizare

Informaţia a fost confirmată pentru jurnaliştii de la NewsIn atât de ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, cât şi de cel al Muncii, Marian Sârbu.

Totodată, ministrul Muncii a declarat că va încerca să convingă Guvernul să accepte varianta ca şi în sistemul privat, salariul minim să ajungă de anul viitor la 705 lei, însă discuţiile pe această temă continuă.

Ministrul Finanţelor, Gherghe Pogea, a precizat că Legea unitară de salarizare nu stabileşte salariul minim pe economie, ci doar salariul minim din sectorul bugetar, la care urmează să se adauge sporurile, iar acesta poate fi diferit de venitul minim din sectorul privat.

"Valoarea de 705 lei, atribuită coeficientului 1 din grila Legii unitare de salarizare, nu reprezintă salariul minim pe economie stabilit pentru anul viitor. El reprezintă baza în funcţie de care se calculează toate salariile din sectorul bugetar, ce va avea o anumită dinamică şi va ajunge la 1.100 lei în 2015", a afirmat Pogea. "Vreau să se înţeleagă foarte clar. Legea unitară de salarizare nu-şi propune să stabilească salariul minim pe economie pentru următorii ani, ci doar valoarea de referinţă minimă din sectorul public ce se înmulţeşte cu ceilalţi coeficienţi din grilă", a adăugat el.

Proiectul final al Legii unitare de salarizare în sistemul bugetar, făcut public duminica trecută de Guvern, nu precizează dacă referinţa întregii grile de salarizare, respectiv coeficientul de ierahizare 1, este echivalentă cu salariului minim pe economie.

În proiectul de lege, valoarea coeficientului de ierarhizare 1 este de 705 lei în 2010, 765 lei în 2011, 845 lei în 2012, 935 lei în 2013, 1.015 lei în 2014 şi 1.100 lei în 2015, fără a se face referire la salariul minim pe economie.

Ministrul Muncii "speră" ca salariul minim pe economie să fie de 705 lei anul viitor

Marţi, ministrul muncii, Marian Sârbu, a confirmat ruperea coeficientului 1 de salariul minim pe economie, afirmând că speră să convingă Guvernul să accepte ca valoarea salariului minim pe economie să fie egală în 2010 cu coeficientul 1 din sectorul bugetar, adică 705 lei.

"Voi milita în Guven ca salariul minim pe economie să corespundă cu coeficientul 1 din Legea unitară de salarizare, întrucât eu cred că acest lucru ar fi în beneficiul tuturor. Sper ca Executivul să accepte ca 705 lei să reprezinte chiar salariul minim pe economie şi să se regăsească la sfârşitul anului într-o Hotărâre de Guvern, după o discuţie şi cu sindicatele şi patronatele", a spus Sârbu.

Gheorghe Pogea precizează, însă, că salariul minim pe economie "poate fi şi egal cu coeficientul 1 din Legea unitară, însă acest lucru nu este obligatoriu". "Salariul minim pe economie se stabileşte în fiecare an de către Guvern, la propunerea Ministerului Muncii. Poate fi şi egal cu salariul minim din sectorul bugetar, însă nu pot spune eu cât va fi, pentru că nu eu îl stabilesc", a afirmat Pogea. Potrivit ministrului de Finanţe, salariul minim de 705 lei din sectorul bugetar, stabilit pentru 2010, "reprezintă salariul brut, din care se scad contribuţiile, la care se adaugă sporurile".

Oficiali guvernamentali au declarat duminica trecută că salariul minim pe economie va fi rupt de venitul minim pe economie, după ce experţii FMI au cerut insistent acest lucru, pentru a nu afecta nivelul de salarizare din mediul privat şi competitivitatea.

Marian Sârbu a admis marţi că reprezentanţii Fondului au fost de acord doar ca acel coeficient 1 din Legea unică să fie 705 lei. "În ce priveşte coeficientul 1, şi FMI şi Uniunea Europeană şi Banca Mondială au fost de acord", a spus Sârbu, întrebat dacă reprezentanţii Fondului şi-au dat acordul ca salariul minim să crească la 705 lei anul viitor.

În schimb, reprezentanţii patronatelor au spus că nu vor accepta un salariu minim în mediul privat mai mare de 650 lei şi au cerut chiar desfiinţarea contractului colectiv de muncă la nivel naţional. "Noi am cerut în mediul privat ca salariul minim să fie maximum 650 lei. Se pare că Guvernul vrea 705 lei. Cel mai bine ar fi să se rupă contractul colectiv de muncă la nivel naţional în două, să existe unul pentru sistemul bugetar, să se spele Guvernul pe cap cu sindicatele, şi unul în mediu privat sau să se renunţe definitiv la contractul colectiv de muncă la nivel naţional", a declarat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Vasile Pârvan.

Citeşte şi În 2010 vor creşte salariile mai mici de 705 lei, potrivit legii salarizării unitare