România nu vede cât de gravă e situaţia sa economică, spune vicepreşedintele PSE Hannes Swoboda
Situaţia economiei româneşti este mult mai gravă decât crede Guvernul de la Bucureşti şi pentru că anul trecut fostul executiv a cheltuit mulţi bani înainte de alegeri, sporind deficitul bugetar, a declarat pentru NewsIn Hannes Swoboda, vicepreşedintele grupului socialist din Parlamentul European.
Planul a fost însă "greşit", pentru că nu a încercat şi atragerea băncilor naţionale din ţările vizate, părând astfel destinat doar băncilor cu capital austriac, a declarat Swoboda, vicepreşedinte al grupului socialist din Parlamentul European (PSE).
Europarlamentarul austriac consideră că "problema este că unele ţări nu-şi dau seama că situaţia e disperată. Avem o problemă în România, de exemplu, unde lucrurile sunt văzute altfel decât sunt. Situaţia este mult mai gravă decât li se pare", spune Swoboda.
Referitor la situaţia deficitului bugetar, care a sărit de la 2,5% din PIB în 2007 la 5,2% în 2008, Swoboda a remarcat că "deseori înainte de alegeri se cheltuie mulţi bani, după care apar probleme în a corecta situaţia".
"Mulţi dintre noi am fost critici cu privire la aceste constrângeri bugetare (limita de 3% din PIB impusă de UE - n.r.) Dar dacă ne uităm acum, nu opinia publică sau UE impun ţărilor constrângeri, ci piaţa. Unele ţări nu mai primesc bani deloc. Ungaria, la un moment dat, putea oferi orice dobânzi, pur şi simplu nu reuşea să obţină nici un împrumut. Iar acum, multe ţări sunt în situaţia în care trebuie să plătească foarte mult pentru a obţine un credit", a conchis Swoboda.
Ministrul austriac de finanţe, Josef Proell, va veni joi în România, în cadrul unui turneu pe care îl efectuează în ţările Europei de Est, ca să solicite sprijin pentru planul de salvare a băncilor din regiune.
Miercuri, oficialul austriac urma să aibă întâlniri cu miniştrii de finanţe din Croaţia şi Ucraina, iar joi cu omologul său român şi cu cel bulgar. În toate cele patru state, băncile austriece sunt printre cele mai mari de pe piaţă.
"Criza economică a accelerat evoluţiile regionale, mai ales pe pieţele valutare. Deprecierile monedelor au lovit, deocamdată, fiecare stat în parte, dar ar putea duce la un efect de domino ce poate atinge şi vestul Europei", a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului austriac de Finanţe, Daniel Kapp.
Iniţiativa austriacă solicita UE, ţărilor de provenienţă ale băncilor şi statelor emergente să furnizeze fonduri suplimentare, ca să evite o posibilă criză bancară.
Cancelarul austriac Werner Faymann nu a întâmpinat însă un mare entuziasm săptămâna trecută, când a discutat planul cu omologul său german Angela Merkel, care a spus că nu este nevoie de finanţare suplimentară. Planul nu a fost primit cu entuziasm nici de către premierul ceh Mirek Topolanek, care deţine preşedinţia semestrială a UE.
Germania, deşi are ea însăşi mai multe bănci cu expunere în Europa de Est, nu este atât de afectată precum Austria. În plus, ca prim contribuitor net la bugetul UE, Berlinul priveşte cu reticenţă orice iniţiative care implică finanţare europeană.
Lipsa sprijinului Cehiei în această situaţie poate fi explicată prin situaţia relativ stabilă a economiei cehe şi a sectorului său bancar, precum şi prin poziţia de mediator pe care trebuie să o aibă orice preşedinţie UE, ţinând cont de ţările cu cea mai mare greutate în consiliul de miniştri, precum Germania, Franţa sau Marea Britanie.
Preşedintele României, Traian Băsescu, a spus, de asemenea, în cursul săptămânii trecute, că România nu îşi poate permite să sprijine subsidiare ale unor bănci străine, iar proprietarii occidentali ai băncilor şi Uniunea Europeană ar trebui să furnizeze fondurile necesare pentru acest lucru.
Cele mai mari bănci evaluate după activele de pe pieţele europene emergente sunt grupul italian UniCredit, Raiffeisen International şi Erste Group, ambele din Austria, grupul francez Societe Generale (SocGen) şi cel belgian KBC.
Grupul Erste a anunţat marţi că a decis să aloce 480 de milioane de euro amortizării parţiale a fondului comercial din România.