România, codaşa Europei la salarii
Orice ar aduce grila unică de salarizare a bugetarilor, lefurile din Occident rămân un miraj pentru angajaţii români de la stat. Spania şi Italia nu au adoptat acest sistem de remunerare a bugetarilor, iar salariile sunt mult mai mari decât cele din România. Şi nemţii au venituri de invidiat, chiar dacă au grila unică. Sistemul german e bine pus la punct: se ţine cont de vechime, dar mai ales de performanţă.
Un medic primar de clinică va avea în 2010 aproximativ 870 de euro, dacă profesează în România. Peste graniţă, în Italia medicul primar obţine peste 4.200 de euro, lunar, în timp ce în Spania câştigă între 3.500 şi 5.000 de euro. Salariile sunt mai mari decât în România şi când vine vorba de educaţie.
De exemplu, un profesor de liceu cu grad I şi cu o vechime de 10 ani, într-o şcoală din România, va ajunge la maximum 547 de euro. Acelaşi profesor câştigă dublu în Spania, în timp ce în Italia ajunge la peste 2 mii de euro.
Un soldat din Spania este plătit cu 1.100-1.200 de euro lunar, în timp ce în Italia salariul soldatului ajunge la peste 1.300 de euro, cam de patru ori mai mult decât în România. Modelul german i-a inspirat pe guvernanţii români când au conceput legea de salarizare unitară în sistemul bugetar. Există însă diferenţe. De exemplu, în Germania raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu este de 1 la 4, sunt 15 categorii de salariaţi, iar fiecare categorie are câte 6 trepte de salarizare. Cu un asemenea sistem, în grila germană un muncitor necalificat câştigă cel puţin 1.417 euro, faţă de unul român care nu primeşte decât 167 de euro.