Părinţii din regiunea Cernăuţi solicită clase cu predare în ucraineană la şcolile româneşti

În ultimii zece ani, în regiunea Cernăuţi, în 13 şcoli româneşti au fost deschise clase cu predare în limba ucraineană, la solicitarea părinţilor, a declarat  într-o conferinţă de presă Boris Derkaci, şeful direcţiei pentru învăţământ a administraţiei regiunii Cernăuţi.

Potrivit oficialului, în urmă cu zece ani în regiune existau 90 de şcoli româneşti, iar acum mai sunt 77. 

Pe de altă parte, în regiunea Cernăuţi mai există o singură şcoală cu predare în limba rusă şi 16 şcoli mixte - 13 ucraineano-române şi trei ucraineano-ruse.

Potrivit oficialului ucrainean, în anul şcolar 2008-2009 în regiunea Cernăuţi funcţionează 450 de instituţii de învăţământ general, dintre care 356 sunt cu predare în limba ucraineană. În celelalte instituţii de învăţământ predarea se face în limbile minorităţilor naţionale. Dintre acestea, cinci instituţii de învăţământ care lucrează în regim de licee sau gimnazii sunt cu predare în limba rusă şi una de tip mixt.

Europarlamentarul PDL Călin Cătălin Chiriţă a solicitat recent, la Bruxelles, adoptarea unei rezoluţii privind promovarea dreptului la educaţie în limba maternă pentru persoanele aparţinând minorităţii române din Ucraina. Potrivit rezoluţiei propuse de Chiriţă, "Parlamentul European recomandă Ucrainei ca la Universitatea de stat din Cernăuţi să înfiinţeze secţii cu predare în limba maternă română la toate profilurile şi specializările existente". În plus, se recomandă Ucrainei să înfiinţeze secţii cu predare în limba maternă română în şcolile profesionale şi liceele existente în oraşele din regiune.

Ministrul român de externe Cristian Diaconescu a stabilit cu omologul său ucrainean, Volodimir Ogrîzko, în timpul vizitei pe care a făcut-o la Kiev în luna ianuarie, că monitorizarea interguvernamentală privind respectarea drepturilor minorităţilor din Ucraina şi România va fi reluată în cursul anului 2009. "Există la ora actuală un sistem de monitorizare în ceea ce priveşte starea minorităţilor naţionale în ambele ţări. Această monitorizare a fost întreruptă (anul trecut - n.r.). Scopul nostru este de a relua această misiune de monitorizare şi am ajuns la un acord comun ca în acest an să fie desfăşurată iarăşi această monitorizare", a anunţat Volodimir Ogrîzko.

"Noi suntem deschişi şi transparenţi în acest sens şi vom face tot ceea ce este posibil pentru ca drepturile minorităţilor naţionale în Ucraina să fie respectate. Totodată aş vrea să menţionez că în Ucraina există 90 de şcoli în sistemul învăţământului de stat în care se predau toate materiile în limba română, iar în România o singură şcoală. Eu cred că şi în continuare trebuie să conlucrăm corespunzător pentru rezolvarea acestor probleme", a conchis ministrul ucrainean.

Şi Diaconescu a spus, la rândul său, că a discutat cu omologul său despre cooperarea culturală între cele două ţări, inclusiv despre deschiderea unui institut cultural român la Kiev, cu filială la Cernăuţi. Tema aceasta fusese abordată şi anul trecut, dar discuţiile nu s-au concretizat. Noutatea este că şi România va oferi sprijin pentru deschiderea unui institut cultural ucrainean în România. "Vom coopera cu partea ucraineană pentru a deschide o instituţie asemănătoare la noi în ţară", a spus Diaconescu.

Comunitatea românească din Ucraina numără, potrivit MAE, peste 400.000 de persoane, dintre care 151.000 români, iar 258.600 "moldoveni".

Preşedintele Traian Băsescu a pledat în repetate rânduri pentru drepturile minorităţii române din Ucraina.

Băsescu trebuia să meargă miercuri şi joi în vizită oficială în Ucraina, o vizită aşteptată încă din toamna anului trecut, dar MAE a anunţat marţi că vizita a fost amânată, fără a oferi alte explicaţii decât că cele două părţi "au convenit continuarea pregătirii vizitei oficiale în Ucraina a preşedintelui României, cât mai curând, la o dată care va fi stabilită pe canale diplomatice".