O nouă ştiinţă, geoingineria, ar putea rezolva problemele climatice

În raportul dat publicităţii miercuri, cercetătorii de la Universitatea East Anglia au evocat potenţialul geoingineriei de a răci clima prin metode ca pomparea de aerosoli în atmosferă sau fertilizarea artificială a oceanelor.

"Am descoperit că opţiunile oferite de geoinginerie ar putea completa cu succes reducea emisiilor de dioxid de carbon, iar împreună vor putea răci clima, însă numai folosirea geoingineriei nu poate rezolva problema încălzirii globale", a declarat profesorul Tim Lenton, coordonatorul acestui raport.

Geoingineria include manipularea pe scară largă a mediului, în vederea combaterii posibilelor efecte devastatoare ale creşterii nivelului de dioxid de carbon din atmosferă.

Reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, combinată cu extragerea dioxidului de carbon din atmosferă şi stocarea acestuia şi cu o reîmpădurire, ar putea aduce, până în 2100, dioxidul de carbon la nivelul de dinainte de epoca industrială, " înlăturând astfel nevoia de a folosi alte metode de geoinginerie", precizează raportul.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră necesară corespunde recomandării specialiştilor ONU privind o scădere cu 80% a acestora până în 2050, ceea ce va permite menţinerea concentraţiei de dioxid de carbon din atmosferă sub 0,045% şi a creşterii globale a temperaturii sub două grade Celsius, a declarat Lenton.

Potrivit raportului, pomparea de aerosoli precum sulfaţi sau alte particule în stratosferă ar putea bloca razele solare şi răci clima, dar presupune şi un risc ridicat de accelerare a procesului de încălzire după oprirea pompării. De altfel şi reflectarea luminii solare prin oglinzi spaţiale are mult potenţial, dar comportă un grad ridicat de risc, explică raportul.

Lenton a adăugat că, în opinia lui, substanţa obţinută în urma combustiei biomasei poate avea efecte pozitive atât asupra climatului, cât şi asupra fertilităţii solului. Această substanţă, ce are o concentraţie ridicată de carbon şi care poate stoca CO2, este un fertilizator foarte bun şi poate fi obţinută prin încălzirea excrementelor de animale sau a lemnului.

Raportul afirmă că şi fertilizarea oceanelor ar putea duce la reducerea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă, însă atrage atenţia asupra metodelor folosite în acest sens. Fertilizarea oceanului presupune introducerea de substanţe în pătura sa superioară, pentru a stimula dezvoltarea algelor, ce pot absorbi şi reţine dioxidul de carbon din atmosferă. "Opţiunile de fertilizare a oceanului merită să fie folosite dacă sunt susţinute timp de mii de ani, iar adăugarea de fosfor are, probabil, un potenţial mai mare pe termen lung decât fertilizarea cu fier sau nitrogen", potrivit raportului.

Unii ecologişti sunt îngrijoraţi că fertilizarea oceanului cu fier ar putea provoca dispariţia unor specii marine şi cer o cercetare mai aprofundată înainte de apelarea la experimente pe scară largă.

La începutul lunii ianuarie, Guvernul german a ordonat unui grup de cercetători internaţionali să renunţe la planurile de a deversa 20 de tone de sulfat de fier în apele din jurul Antarcticii, pentru că acest experiment ar putea încălca legile internaţionale.

Raportul, publicat în revista AtmosphericChemistry and Physics Discussions, intervine înainte de lansarea unei noi iniţiative de extindere a studiilor privind geoingineria de către Şcoala pentru Ştiinţe Naturale din cadrul Universităţii East Anglia, în cursul acestui an.