Moţiunea iniţiată de PNL şi UDMR a fost respinsă

Nu toţi parlamentarii care au iniţiat moţiunea au şi votat "pentru". PSD nu a participat la votul moţiunii de cenzură. Parlamentarii social-democraţi au participat şi au luat cuvântul doar la dezbaterile pe marginea moţiunii de cenzură, dar nu au votat-o. Iniţial şi PD-L făcuse un anunţ similar, dar s-a răzgândit şi a participat la vot.  Democrat-liberalii au votat cu bilele "la vedere" pentru a nu da naştere interpretărilor.

Conform Regulamentului Parlamentului, acordarea încrederii Guvernului şi retragerea încrederii acordate se hotărăsc cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Astfel, pentru adoptarea moţiunii de cenzură era nevoie de nevoie 236 de voturi, din totalul de 471.

Iniţiatorii moţiunii de cenzură cereau demisia membrilor Guvernului, remarcând în acelaşi timp că numai interesul pentru "ciolanul puterii" i-ar fi făcut să nu plece de la Palatul Victoria şi susţinând că miniştrii sunt "prizonierii unei persoane şi ai proiectului său politic: Traian Băsescu şi cel de-al doilea mandat al său".

Legea salarizării unitare a fost depusă la secretariatele generale ale Camerei şi Senatului pentru exercitarea dreptului de sesizare a CCR, a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase.

Liberalii sunt decişi să atace la CCR Lega salarizării unitare

Preşedintele PNL Crin Antonescu a insistat pe ideea că, la sfârşitul acestui an, adică după alegerile prezidenţiale, Parlamentul va redeveni centrul vieţii politice şi a asigurat că va face tot ce-i stă în putinţă pentru ca "aceste legi incoerente să-şi înceteze efectul, să fie abograte sau modificate". De altfel, el a anunţat că textul va fi atacat la Curtea Constituţională.

Viceliderul grupului PNL din Cameră, Eugen Nicolăescu, a anunţat încă de miercuri că liberalii vor ataca la CCR Lega salarizării unitare dacă moţiunea va fi respinsă. De altfel, şi pentru celelalte două proiecte pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, opoziţia a sesizat CCR - Legea educaţiei (atacată de PNL) şi Legea privind reorganizarea unor instituţii şi autorităţi publice (atacată de PNL şi UDMR).

Potrivit termenelor indicate de Legea CCR, aspectele de neconstituţionalitate ale Legii salarizării unitare pot fi contestate până luni.

Articolul 15 din Legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale precizează că judecătorii CCR se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.

În vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului. În cazul în care legea a fost adoptată cu procedură de urgenţă, termenul este de 2 zile. Data la care legea a fost depusă la secretarii generali ai Camerelor se aduce la cunoştinţă în plenul fiecărei Camere în termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea şi comunicarea se fac numai în zilele în care Camerele Parlamentului lucrează în plen. 

Guvernul şi-a angajat răspunderea, săptămâna trecută, pe Legea educaţiei, pe Legea reorganizării unor instituţii şi autorităţi publice şi pe Legea salarizării unitare.