Ministerul Educaţiei şi sindicatele au discutat marţi varianta finală a codului Educaţiei
Două săptămâni de discuţii, peste 20 de modificări şi mai mult de 350 de pagini care vor reforma sistemul actual de învăţământ. Marţi, ministrul Educaţiei şi sindicatele s-au întâlnit pentru a da ultima formă viitorului cod al Educaţiei.
Legea învâţământului poate lua naştere în două forme: fie prin asumarea răspunderii de către guvern, cum doreşte premierul Emil Boc, fie prin dezbatere în Parlament, variantă agreată de Ministerul Educaţiei.
În functie de modalitate, se va stabili şi anul universitar de când se vor aplica aceste prevederi.
Potrivit noului cod, învăţământul obligatoriu ar putea fi de 13 clase, în loc de 10 cum se întâmplă in prezent. O altă prevedere este că la sfârşitul clasei a patra, elevii vor fi suspuşi unei evaluări, iar la finalul clasei a 8-a îi aşteaptă altă testare.
Şi bacalaureatul se schimbă: vor fi două examene orale în timpul anului şi trei materii scrise la final. În plus, profesori vor fi evaluaţi psihologic şi vor fi obligaţi să urmeze cursuri de formare profesională o dată la 5 ani. Profesorii universitari, soţ şi soţie, nu pot preda în aceeaşi facultate, dacă au funcţii de conducere.