Membrii Comisiei Miclea vor ca legile Educaţiei să fie analizate de experţi neimplicaţi politic
Reprezentanţii Comisiei prezidenţiale pe educaţie condusă de Mircea Miclea consideră că dezbaterile pe tema legilor învăţământului sunt politizate, motiv pentru care analizarea proiectelor legislative ar trebui să revină unei comisii de experţi neimplicaţi politic.
Soluţia propusă de membrii comisiei prezidenţiale este ca proiectele legislative, respectiv Codul educaţiei elaborat de ministerul de resort, proiectul Miclea şi proiectul elaborat în mandatul fostului ministru Cristian Adomniţei şi respins de Parlament, ar trebui analizate de o comisie de experţi neimplicaţi politic, eventual sub autoritatea Academiei Române şi a asociaţilor profesionale de ştiinţe. "Documentul integrativ rezultat astfel trebuie apoi supus dezbaterii, pentru a fi asumat cu încredere de clasa politică", mai spun Frangopol şi David.
Codul Andronescu şi pachetul Miclea au fost dezbătute marţi şi miercuri la Palatul Parlamentului în prezenţa premierului Emil Boc, care a declarat că va analiza comentariile făcute pe marginea proiectelor legislative şi va promova la nivelul guvernului cel mai bun pachet posibil.
La dezbaterile de miercuri au participat, pe lângă politicieni, rectori, profesori universitari, reprezentanţi ai sindicatelor şi ai studenţilor, ale căror intervenţii au fost notate de premier, astfel încât tot ce este util să fie inclus în viitoarele legi ale învăţământului. Printre opiniile enunţate s-au numărat eliminarea învământului la distanţă sau, dimpotrivă, finanţarea învăţământului la distanţă şi dezvoltarea programelor educaţionale online, dezvoltarea formelor de consilieră academică şi orientarea în carieră a absolvenţilor.
Marţi, politicienii, reprezentanţii sindicatelor, ai inspectoratelor şcolare şi ai organizaţiilor din Educaţie nu au ajuns la nicio concluzie la finalul primei zile de dezbateri pe tema legilor învăţământului preuniversitar, după şapte ore marcate, în principal, de discuţii în contradicatoriu. Toate subiectele dezbătute au fost controversate, printre cele mai des abordate numărându-se structura ciclurilor de studii, obligativitatea învăţământului de 13 ani, descentralizarea şi modalitatea de aprobare a legilor educaţiei, prin asumarea răspunderii sau prin votul parlamentului.