În ultimii ani, puterea politică a fost mai mult în mâinile opoziţiei
Cine conduce România? Este o întrebare la care, teoretic, găsim răspunsul în Constituţie. Parlamentul face legile ţării, Guvernul conduce administraţia, iar şeful statului este parte a puterii executive. De aproape trei ani, însă, opoziţia parlamentară este cea care a decis în chestiunile de importanţă majoră.
În primăvara lui 2007, opoziţia a impus un nou guvern - ultraminoritar - şi a reuşit să-l suspende din funcţie pe preşedintele Traian Băsescu.
Primele alegeri pentru Parlamentul European, fixate prin ordonanţă de
urgenţă pe 13 mai 2007, au fost amânate tot la presiunea opoziţiei.
Noua lege electorală, care a introdus votul uninominal, a fost
elaborată în varianta cerută de opoziţie.
Noua majoritate parlamentară rezultată după alegeri nu a adus
guvernării coerenţa aşteptată, în ciuda celor peste 70 de procente ale
PSD-PD-L. PSD, partid de guvernământ, aliat cu opoziţia liberală, a
reuşit să înfiinţeze comisii de anchetă pentru miniştrii PD-L Elena
Udrea şi Monica Iacob Ridzi.
"Totul depinde de capacitatea de a instrumentaliza o majoritate prezidenţială. Partidul preşedintelui nu are decât 35%. Iată de unde situaţia în care ne aflăm. Ea nu ar putea să se îmbunătăţească după alegerile prezidenţiale chiar dacă Băsescu câştigă, decât dacă vor avea loc alegeri parlamentare anticipate şi va apare o autentică majoritate prezidenţială", a spus Cristian Pârvulescu, politolog.