Germania: Legea care condiţionează ratificarea Tratatului de la Lisabona ar putea fi adoptată în septembrie

Un purtător de cuvânt al grupului parlamentar social-democrat (SPD) din Bundestag a declarat că legea va fi examinată în primă lectură într-o sesiune extraordinară din 26 august, pentru a fi adoptată în 8 septembrie.

Curtea Constituţională germană a suspendat temporar marţi procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona, cerând o lege care să garanteze drepturile Parlamentului german, o decizie care va influenţa calendarul ratificării documentului la nivel european.

Judecătorii de la Curtea Constituţională au confirmat că Tratatul de la Lisabona este "compatibil cu Legea fundamentală" (Constituţia germană), dar au apreciat că parametrii legislativi germani sunt deficitari.

"Instrumentele de ratificare a Tratatului de la Lisabona de către Republica Federală Germania nu trebuie depuse până când nu intră în vigoare punerea în aplicare legală a drepturilor de participare parlamentară", a apreciat Curtea.

"Am putea rezuma (decizia Curţii Constituţionale) astfel: Constituţia spune da Tratatului de la Lisabona, dar cere la nivel naţional o consolidare a responsabilităţii Parlamentului în materie de integrare", a declarat vicepreşedintele instanţei, Andreas Vosskuhle, în prezentarea deciziei.

Judecătorii de la Curtea Constituţională au apreciat că există "un deficit de democraţie structurală" la nivelul Uniunii Europene şi că, din acest motiv, drepturile de codecizie ale Parlamentului german trebuie înscrise explicit într-o lege. Obiectul este de a "garanta eficienţa dreptului de vot" al cetăţenilor germani şi de a "veghea" ca Uniunea Europeană "să nu îşi depăşească competenţele ce i-au fost acordate".

Decizia ar trebui să aibă, în consecinţă, un impact asupra calendarului procesului de ratificare a Tratatului de la Lisabona de către cele 27 de state membre ale Uniunii. Totuşi, Curtea Constituţională se declarase "încrezătoare" că Parlamentul german "va depăşi rapid ultimul obstacol" în calea ratificării Tratatului de la Lisabona de către Gerania, a declarat Vosskuhle.

Tratatul de la Lisabona a fost deja aprobat de cele două camere ale Parlamentului german, însă preşedintele german Horst Koehler nu l-a semnat deoarece aştepta decizia Curţii Constituţionale, blocând astfel ultima etapă a ratificării textului, şi anume trimiterea documentelor la Roma.

Judecătorii de la Curtea Constituţională au fost sesizaţi de deputatul conservator de Bavaria Peter Gauweiler (CSU) şi un grup de deputaţi din formaţiunea radicală de stânga Die Linke. Aceştia acuză tratatul că reduce prerogativele Parlamentului german şi că încalcă principiul democraţiei. În plângerea către Curtea Constituţională, deputatul conservator bavarez dă un exemplu ipotetic pentru a demonstra cum Tratatul de la Lisabona permite evitarea Parlamentului german în luarea deciziilor.

"Ministrul mediului nu reuşeşte să convingă Parlamentul să interzică folosirea becurilor cu incandescenţă care pot dăuna mediului înconjurător", scrie deputatul conservator. "Ulterior, el face aceeaşi propunere Consiliului European, unde miniştrii altor ţări o aprobă şi ea va deveni în cele din urmă o directivă europeană", explică Gaweiler. După aceea, directiva va trebui transpusă în dreptul german, deşi a fost iniţial respinsă de Bundestag, preciza el. Numărul mare de documente emise de UE ar împiedica deputaţii să prevină acest gen de manevre.

Redactat după eşecul proiectului Constituţiei europene din 2005, Tratatul de la Lisabona, destinat să eficientizeze UE şi să extindă rolul său în lume, va intra în vigoare numai dacă este ratificat de toate statele membre.

Viitorul său va depinde însă şi de organizarea unui al doilea referendum în Irlanda, dar şi de încheierea ratificării în Cehia şi Polonia, ai căror preşedinţi eurosceptici încă nu l-au semnat. Pentru ca Dublinul să organizeze al doilea scrutin, liderii UE au acordat săptămâna trecută Irlandei garanţii menite să înlăture îngrijorările cetăţenilor săi, care au respins deja textul la referendumul din 12 iunie 2008. La rândul său, preşedintele ceh Vaclav Klaus a explicat săptămâna trecută că aşteaptă rezultatul referendumului irlandez şi decizia Curţilor Constituţionale din Germania şi Cehia pentru a semna documentul. În Polonia, ratificarea completă mai depinde tot numai de semnătura preşedintelui Lech Kaczynski.

În Marea Britanie, conservatorii lui David Cameron, consideraţii viitorii câştigători ai alegerilor generale din 2010, au avertizat că vor supune unui referendum Tratatul de la Lisabona, care a fost deja ratificat de Londra.