Franţa îşi modifică procedura de acordare a cetăţeniei pentru a reduce termenele

Această reformă a fost anunţată în cursul zilei de luni la Nantes (vest), de către ministrul imigraţiei, Eric Besson.

"Franţa naturalizează anual aproape 100.000 de străini. În prezent, instrumentarea dosarelor este dublă, la prefecturi, pe de o parte, şi la ministerul pe care îl conduc, pe de altă parte. În medie, trec 20 de luni până la luarea unei decizii, cu diferenţe semnificative de la o prefectură la alta", a explicat luni Eric Besson pentru cotidianul Ouest-France. Prefecţii sunt reprezentanţii statului în toate cele 100 de departamente franceze.

"De acum, deciziile de naturalizare vor fi luate la propunerea prefecţilor, ministerul urmând să mai facă doar o ultimă verificare a propunerilor favorabile, pentru a verifica dacă sunt îndeplinite toate condiţiile legale. Cât despre deciziile negative, acestea vor ţine de acum înainte doar de prefecţi", a precizat Eric Besson.

Până în prezent, prefecturile înregistrau şi instrumentau cererile de cetăţenie şi emiteau un aviz. Pentru a echilibra termenele de soluţionare a cererilor între prefecturi, deciziile finale vor fi luate în baza unor criterii comune. 

"Reforma va fi pusă în aplicare din ianuarie 2010 în 20 de departamente (...), apoi extinsă progresiv la tot teritoriul începând din 1 iulie 2010", a spus ministrul francez.

Proiectul suscită deja critici, unii experţi considerând că acesta ar putea favoriza abuzurile. "O asemenea putere delegată prefecţilor presupune în mod firesc un risc de abuz de putere şi favoritism politic. De aceea, toate ţările democrate mari şi-au centralizat procedurile de naturalizare", a spus istoricul Patrick Weil, considerat unul dintre cei mai buni specialişti în domeniu.

Măsura franceză intervine în contextul în care şi România a decis să îşi accelereze procedurile de acordare a cetăţeniei, adresându-se în special cetăţenilor din Republica Moldova. Guvernul român a decis miercuri simplificarea procedurilor de acordare a cetăţeniei române şi urgentarea unor termene prevăzute de normele în vigoare. Premierul Emil Boc a precizat că modificările aduse legii se referă la foştii cetăţeni români, care au dobândit cetăţenia prin naştere sau adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor, dar şi la persoanele cărora le-a fost ridicată cetăţenia. Potrivit noilor norme, pot dobândi cetăţenia descendenţii cetăţenilor români până la gradul III. Normele anterioare permit acest lucru doar pentru descendenţii până la gradul II.

În jur de 60% dintre cele 4 milioane de cetăţeni ai R. Moldova au descendenţă română, iar în cadrul Ambasadei României de la Chişinău s-ar afla la ora actuală în jur de 800.000 de cereri de obţinere a cetăţeniei române, potrivit preşedintelui Traian Băsescu.
În Uniunea Europeană au existat voci reticente faţă de această măsură luată de România.