Directorii şcolilor copiază de pe internet lucrările în care ar trebui să-şi evalueze munca

Pentru a creşte calitatea educaţiei în şcolile româneşti, Agentia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) a implementat un proiect a cărui primă etapă a fost evaluarea şcolilor, cu scopul de a identifica punctele slabe ale acestora.

Pentru aceasta au fost folosite, printre altele, rapoartele anuale de evaluare internă, în care directorii şcolilor trebuie să noteze progresele făcute şi obiectivele pe care vor să le atingă în viitor.

Aceste rapoarte nu le-au fost, însă, de prea mult ajutor celor de la ARACIP. Marea majoritate a rapoartelor nu prezenta starea în care se afla şcoala, directorii instituţiilor de învăţământ preferând să copieze chiar din materialele informative ale ARACIP, dar şi din surse neoficiale, cum ar fi diferite site-uri, referate şi lucrări de dizertaţie sau de doctorat publicate pe paginile web ale universităţilor.

În unele cazuri, directorii au copiat, pur şi simplu, unii de la alţii rapoartele, fiind găsite, de pildă, trei lucrări absolut identice, două din judeţul Giurgiu şi unul din Dâmboviţa.

Potrivit reprezentanţilor ARACIP, autoevaluarea pe care au făcut-o directorii şcolilor dezvăluie o stare a învăţământului "excelentă", acesta fiind calificativul pe care şi l-au însuşit mai toţi raportorii.

"Automulţumirea aceasta este cel mai mare duşman al îmbunătăţirii calităţii şcolii. Iar asta cu atât mai mult cu cât situaţia nu este atât de bună, dovadă stând evaluările externe şi semnalele transmise de mass-media, care, cu toate păcatele ei, nu trebuie neglijată", a comentat, pentru NewsIn, purtătorul de cuvânt al ARACIP, Violeta Gogu.

Printre motivele acestei supraevaluări se numără, potrivit specialiştilor ARACIP, percepţia negativă asupra întocmirii rapoartelor, văzută de directori ca o activitate birocratică, precum şi teama de a-şi pierde prestigiul în comunitate sau de a suporta eventuale sancţiuni.

Pe de altă parte, inspectoratele şcolare, care, teoretic, ar putea să sancţioneze eventualele nereguli de care se tem directorii, au aratat acelaşi interes pentru evaluarea şcolilor ca şi şefii instituţiilor respective.

Astfel, în studiul ARACIP se precizează că inspectoratele şcolare s-au implicat foarte puţin în demersul pentru care au fost solicitate, nu au respectat criteriile, iar multe rapoarte au fost trimise după termenul stabilit. "Pe de altă parte, este îngijorător că se preferă ascunderea problemelor în locul rezolvării lor", subliniază reprezentantul ARACIP.

Cea mai gravă problemă este, însă, slaba pregătire în domeniul managementului educaţional şi, mai rău decât atât, mentalităţile dăunătoare, care împiedică, practic, schimbarea în bine.

"Cei implicaţi în învăţământ nu sunt capabili, încă, să-şi însuşească mecanismele moderne de management şi asigurarea calităţii în şcoli, chiar dacă există numeroase cursuri în acest sens. În plus, de multe ori, orice progres se loveşte de mentalităţi închise, care nu acceptă sistemele noi, oricât de bune sau de bine intenţionate ar fi ele", explică Violeta Gogu.

Concluziile analizei rapoartelor anuale de evaluare internă fac parte din materialul "Barometrul calităţii educaţiei", realizat în cadrul proiectului "Dezvoltarea sistemului naţional de management şi asigurare a calităţii în învăţâmântul preuniversitar", cofinanţat cu fonduri UE. Prin acest proiect se urmăreşte ca, până în 2011, toate şcolile şi liceele din ţară să fie calificate după performanţe şi după gradul de rezolvare a unor probleme sociale, cum ar fi abandonul şcolar. Toate informaţiile, de la rapoarte de inspecţie, la avize sanitare, vor fi făcute publice pe internet.

Pentru realizarea "Barometrului calităţii educaţiei" au fost analizate 1.027 de unităţi de învăţământ din toată ţara.