Diacov a cerut o nouă şedinţă a Parlamentului la 4 septembrie, când şi comuniştii au anunţat una

Solicitarea a părut să provoace surpriză în rândurile deputaţilor din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), care deţin majoritatea de 53 de mandate în actualul Parlament.

Şedinţa de vineri era anunţată de comunişti ca o continuare a celei din 28 august, când, în încercarea de a boicota prima zi a lucrărilor Legislativului, comuniştii au cerut o pauză până la 4 septembrie. Atunci, şedinţa a fost continuată de majoritatea din AIE, care a ales şi preşedintele Parlamentului, pe liberalul Mihai Ghimpu.

"Noi suntem o Alianţă declarată şi trebuie să ne demonstrăm coeziunea", a declarat Diacov, despre care preşedintele Voronin spunea acum câteva săptămâni că "el ştie ce face" şi cu el "se poate discuta".

Preşedintele Parlamentului, liberalul Mihai Ghimpu, şi preşedintele Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, au spus însă că data viitoarei şedinţe va fi anunţată ulterior, după consultări în cadrul AIE.

Preşedintele PD, Marian Lupu, a declarat pentru presă că ar fi logic ca următoarea şedinţă a Parlamentului să aibă loc după decizia Curţii Constituţionale, care a fost sesizată marţi chiar de către comunişti să se pronunţe pe marginea legalităţii primei şedinţe a Parlamentului şi a alegerii preşedintelui organului legislativ. Potrivit lui Lupu, Diacov "şi-a expus un punct de vedere personal", pe care "are dreptul să-l aibă" şi această poziţie nu înseamnă o opinie separată în cadrul majorităţii parlamentare.

Presa scrisese anterior că Dumitru Diacov a avut recent mai multe întâlniri cu fruntaşi ai comuniştilor şi se crede că în cadrul acestora comuniştii ar fi încercat să obţină sprijinul a cel puţin patru deputaţi din PD pentru alegerea lui Vladimir Voronin în calitate de preşedinte de Parlament. PD a fost condus până de curând de Dumitru Diacov, care a cedat preşedinţia partidului lui Marian Lupu, plecat în luna iunie de la comunişti. În urma acestei "achiziţii", PD-ul a acumulat la scritinul anticipat din 29 iulie peste 10 la sută în plus faţă de scorul obţinut la parlamentarele din aprilie, a trecut pragul electoral cu 12,53 la sută din sufragii şi are în prezent 13 deputaţi.

Comuniştii încearcă să determine PD-ul să constituie împreună o coaliţie de centru-stânga - cele două formaţiuni ar avea împreună 61 de mandate - exact cât este nevoie pentru alegerea şefului statului şi menţinerea la guvernare. Preşedintele PD Marian Lupu a declinat însă "ofertele" comuniştilor, menţinându-şi adeziunea pentru declaraţia de constituire a AIE.

Surse din cadrul Alianţei consideră însă că "punctul vulnerabil" al PD este tocmai Dumitru Diacov, despre care se ştie că a acceptat de mai multe ori "compromisuri politice", inclusiv cu comuniştii. Este cunoscut de exemplu faptul că în 1998 Dumitru Diacov a condiţionat aderarea formaţiunii pe care o conducea atunci la Alianţa pentru Democraţie şi Reforme (ADR) prin obţinerea funcţiei de preşedinte de Parlament.

Dar chiar şi în această calitate, Diacov a votat împreună cu PCRM mai multe proiecte de lege extrem de controversate, inclusiv legi care erau considerate de celelalte partide din ADR ca fiind cedări de teritoriu către Ucraina.

În perioada 1997-2000, Dumitru Diacov a fost preşedinte al Mişcării social-politice "Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă". În alegerile din 22 martie 1998, formaţiunea sa obţine 18,16 din voturi din voturi şi un număr de 24 de locuri în noul Parlament (din 101).

Din anul 2000, este preşedintele Partidului Democrat din Moldova. La alegerile din 25 februarie 2001, Partidul Democrat din Moldova (PDM) obţine 5,02% din voturi şi nu intră în Parlament. La alegerile din 6 martie 2005, Partidul Democrat din Moldova (PDM) formează împreună cu Alianţa "Moldova Noastră" (AMN) a primarului Serafim Urechean şi cu Partidul Social-Liberal (PSL) Blocul electoral "Moldova Democrată" (BMD), care obţine 28,53% din voturi şi un număr de 34 de mandate.

După alegeri, cei opt deputaţi ai Partidului Democrat din Moldova părăsesc coaliţia Blocul "Moldova Democrată" (BMD) şi îşi constituie propriul grup parlamentar, care îl va susţine pe Vladimir Voronin la alegerile pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.