Deputaţii au votat modificarea legii pentru Guvern şi au stabilit structura Executivului moldovean
Noul Guvern al Republicii Moldova va fi compus din 16 ministere, ca şi cel anterior, şi opt autorităţi administrative centrale. Din organigrama noului executiv lipsesc două ministere, iar unor ministere le-a fost modificată denumirea.
O decizie în acest sens a fost adoptată în prima lectură cu votul majorităţii deputaţilor din Parlament la şedinţa de joi, 17 septembrie. Noua structură a fost criticată dur de către deputaţii facţiunii Partidului Comuniştilor (PCRM).
Proiectul de modificare a Legii cu privire la Guvern propune excluderea cerinţei pentru membrii guvernului de a avea în exclusivitate cetăţenia R. Moldova. În plus, se propune constituirea Cancelariei de Stat şi instituirea funcţiei de Ministru de Stat.
Viitorul Guvern va întruni următoarele ministere: Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Apărării, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimnentare, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Mediului, Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Tineretului, Sportului şi Turismului şi Ministerul Tehnologiiloor Informaţionale şi Comunicaţiilor.
Comparativ cu situaţia anterioară, au fost înfiinţate trei struicturi noi: Ministerul Tineretului, Sportului şi Turismului, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi Agenţia Proprietăţii Publice. În acelaşi timp, au fost desfiinţate Ministerul Reintegrării (MR) şi Ministerul Administraţiei Publice Locale (MAPL).
Preşedintele Comisiei juridice numiri şi imunităţi, Ion Pleşca, a menţionat că funcţiile MR vor fi transmise unui birou naţional din cadrul Cancelariei Guvernului, condus de un viceprim-ministru pe problemele reintegrării ţării.
Vladimir Ţurcan, deputatul facţiunii PCRM, a spus că prin lichidarea acestui minister, se urmăreşte tergiversarea soluţionării conflictului transnitrean.
Alexandru Tănase, deputatul fracţiunii PLDM, a declarat însă că rezolvarea conflictului transnistrean va fi o prioritate pentru orice guvernare. "Vă daţi seama despre consecinţele lichidării acestui minister? Aţi întrebat oamenii ce locuiesc în zona de securitate dacă ei sunt de acord sau nu?", a întrebat deputatul PCRM, Vasile Şova, ex ministru al reintegrării.
Andrei Popov, deputatul facţiunii PDM, a spus că problema reintegrării ţării nu este numai a unui singur partid.
Modificarea legii cu privire la Guvern, mai prevede şi trecerea Serviciului Vamal în subordinea Ministerului Finanţelor, a Camerei de Licenţiere în subordinea Ministerului Economiei, Agenţiei "Apele Moldovei" în subordinea Ministerului Mediului, iar sectorul viti-vinicol în subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Trecerea Serviciului Vamal în subordinea Ministerului Finanţelor a trezit mari nemulţumiri din partea deputaţilor comunişti. Vadim Mişin, deputat PCRM, a întrebat dacă angajaţii Serviciul Vamal vor lăsa epoleţii sau dacă Ministerul Finanţelor se va transforma într-o instituţie militară.
De asemenea, au fost propuse şi opt structuri pe lângă Guvern: Biroul Naţional de Statistică, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Biroul Relaţii Interetnice, Serviciul Grăniceri, Agenţia Moldsilva, Agenţia Rezerve Materiale, Agenţia Proprietăţii Publice şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.
Deputaţii facţiunii PCRM, au criticat noua structură a executivului şi nu au votat adoptarea ei. Potrivit deputatului comunist Valentin Guznac, activitatea Guvernului în structura propusă va însemna "o risipă de bani". "Structura dată nu corespunde promisiunilor electorale ale partidelor care au acces în Parlament şi nu corespunde aşteptărilor cetăţenilor", a spus Guznac.