Data alegerii preşedintelui Republicii Moldova ar putea fi amânată

Termenul-limită de înregistrare a candidaţilor la comisia parlamentară pentru alegerea şefului statului a expirat la 17 octombrie, iar numele lui Marian Lupu este unicul care figurează în listă, candidatura sa fiind propusă de un grup de deputaţi din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), a declarat pentru agenţia Info-Prim Neo Ion Pleşca, preşedintele comisiei speciale pentru alegerea preşedintelui.

Pleşca a explicat pentru Info-Prim Neo şi pentru Ştirea Zilei că, în aceste condiţii, procedura de alegere nu va putea avea loc la 23 octombrie, întrucât Curtea Constituţională prevede într-un aviz că, pentru a-l alege pe şeful statului, trebuie să fie înregistrate cel puţin două candidaturi. "Urmează să prezentăm un raport în Parlament, pentru ca legislativul să numească o nouă dată pentru alegeri", a spus Pleşca, menţionând că va solicita Curţii Constituţionale să interpreteze situaţia creată şi soluţiile posibile.

UNIMEDIA precizează însă că în Constituţia Republicii Moldova nu este prevăzut în mod expres că la alegerea şefului statului trebuie să participe doi candidaţi, însă există acest aviz al Curţii Constituţionale în care se menţionează necesitatea concurenţei.

Conform deciziei Parlamentului, procedura de alegere a preşedintelui R. Moldova trebuia să aibă loc la 23 octombrie. Liderii AIE susţin că Marian Lupu va rămâne candidatura coaliţiei parlamentare majoritare, iar Partidul Comuniştilor, formaţiunea parlamentară de opoziţie, a declarat în repetate rânduri că nu propune nicio candidatură la funcţia de şef al statului. 

După alegerile parlamentare din 5 aprilie, când comuniştilor le lipsea doar un vot pentru a-şi impune propriul candidat la preşedinţie, ei având atunci 60 de mandate în legislativ, aceştia au propus câte două candidaturi. La prima încercare de alegere a şefului statului deputaţii au avut de ales între premierul de atunci, Zinaida Greceanîi, şi medicul neurochirurg Stanislav Gropa. După eşuarea acestui prim tur, la a doua încercare de alegere a preşedintelui comuniştii au păstrat candidatura lui Greceanîi, iar candidatul considerat "de umplutură" a fost găsit în persoana ambasadorului moldovean la Moscova, Andrei Neguţă. Opoziţia, formată atunci din liberali, liberali-democraţi şi deputaţi ai Alianţei Moldova Noastră (AMN), s-a solidarizat şi a boicotat ambele încercări de alegere a preşedintelui, astfel că, în lipsa reunirii celor 61 de voturi necesare, au fost convocate alegeri anticipate la 29 iulie.