Condiţii şi acte necesare pentru votul românilor din străinătate
La alegerile europarlamentare de duminică au putut vota toţi românii din străinătate, inclusiv turiştii, pe baza paşaportului sau a buletinului, iar cei care au reşedinţa sau domiciliul în alte state au putut vota pentru candidaţii statului respectiv, renunţând la dreptul de a alege candidaţi români.
Actele de identitate pe baza cărora s-a putut vota au fost: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar. Conform legislaţiei în vigoare, la alegerile din 7 iunie 2009, în străinătate nu s-a putut vota pe baza titlului de călătorie.
Cetăţenii români care s-au înscris pe listele de vot dintr-un alt stat membru al UE, indiferent dacă au votat sau nu pentru aceste liste, nu au mai avut dreptul să voteze şi pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European. De aceea, la prezentarea la secţia de votare din străinătate, fiecare cetăţean român a fost verificat în tabelul comunicat de Autoritatea Electorală Permanentă cuprinzând cetăţenii care şi-au exercită dreptul de vot la alegerile pentru PE în alt stat membru al UE.
În consecinţă, MAE a avertizat că această verificare poate genera o oarecare întârziere în derularea procedurii de vot, cu precădere în state din Europa. Ministerul le-a recomandat cetăţenilor români din afara ţării să ţină cont de specificul votului în străinătate şi să se prezinte din timp pentru a-şi exercita dreptul de vot.
Votarea a început şi în străinătate la ora 7.00, ora locală, şi s-a desfăşurat până la ora 21.00, ora locală, când secţia de votare s-a închis. Pe uşa secţiei de votare s-au afişat orele între care s-a desfăşurat procesul de votare.
La alegerile pentru PE, 89.373 de români din 24 de state membre ale UE şi-au exprimat intenţia de a vota candidaţi din ţările unde îşi au domiciliul sau reşedinţa, ei nemaiputând să voteze, în consecinţă, candidaţii români. Dintre cei peste 89.000 de cetăţeni care au dorit să voteze listele statului gazdă, 49.317 au fost din Spania, 28.467 au fost din Italia, 3.555 din Marea Britanie, 2.432 din Ungaria şi 1.414 din Germania.
În Belgia, 729 de români au renunţat să voteze pentru candidaţii români, 708 în Franţa, iar în Austria 592. În Cehia şi Letonia a fost înregistrată câte o cerere. Aceste date au fost primite de Autoritatea Electorală Permanentă de la autorităţile electorale similare din statele membre ale UE.
MAE şi Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au lansat în sprijinul cetăţenilor români din străinătate, încă din luna aprilie, "Ghidul alegătorului român din străinătate". Ghidul s-a regăsit în variantă electronică pe site-ul MAE, la secţiunea dedicată alegerilor europarlamentare, şi a prezentat sintetic, într-un limbaj accesibil, cele mai importante elemente de noutate pe care le aduce Legea 33/2007, privind desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European în străinătate.