MENIU

Comisia prezidenţială ia în calcul varianta ca şeful statului să poată dizolva Parlamentul

Foto: NewsIn

Cum ar trebui să fie ales preşedintele României? Prin votul Parlamentului sau prin scrutin popular? Şeful statului ar putea să demită guvernul? Sunt întrebări al căror răspuns l-am putea afla din raportul comisiei prezidenţiale de analiză a regimului politic şi constituţional din România.

Comisia prezidenţială de analiză a regimului politic şi constituţional din România propune în Raportul final dat miercuri publicităţii ca preşedintele să poată dizolva Parlamentul, ceea ce presupune organizarea de alegeri anticipate, ca soluţie de deblocare a crizelor politice.

"Dreptul de dizolvare nu întăreşte autoritatea preşedintelui, ci acordă un element suplimentar de răspundere în sarcina acestuia", susţine Comisia.

Potrivit Raportului Comisiei prezidenţiale, "în ipoteza în care actualul regim ar rămâne nemodificat, una dintre soluţiile de deblocare a crizelor este modificarea mecanismului de dizolvare a celor două Camere ale Parlamentului".

Propunerea arată că preşedintele nu poate dizolva de două ori Parlamentul în timpul mandatului său. Dacă o face, a doua dizlovare echivalează cu încetarea mandatului preşedintelui, urmând să fie organizate şi alegeri prezidenţiale, la care acesta poate candida "fără a afecta în acest fel prevederea constituţională care limitează la două numărul de mandate".

Comisia a fost înfiinţată în primăvara anului trecut şi a fost condusă de profesorul Ioan Stanomir, doctor în drept constituţional. Preşedintele Traian Băsescu a precizat în toamna anului trecut că a cerut comisiei să găsească soluţii care să-i permită deblocarea unor crize.

Şi PSD a avut în toamna anului trecut o tentativă de modificare a Constituţiei. Preşedintele social-democrat, Mircea Geoană, anunţa atunci că partidul doreşte, printre altele, eliminarea imunităţii pentru demnitari, inclusiv pentru şeful statului.

Actuala Constituţie, aşa cum a fost ea revizuită în 2003, a stârnit, în ultimii patru ani, numeroase controverse, mai ales pe scena politică. Este şi motivul pentru care politicienii şi instituţiile statului au apelat cel mai des la arbitrajul Curţii Constituţionale.