Băsescu despre dosarele Revoluţiei: Nu cer justiţiei o anume soluţie, ci doar să dea o soluţie
Problemele din Justiţie sunt considerate de preşedinte o neîmplinire a mandatului său, subliniind faptul că trebuie stopată orice ingerinţă a factorului politic în acest domeniu.
Cele patru aspecte negative enumerate de preşedintele Tarian Băsescu din timpul mandatului său sunt: nu s-a realizat reforma constituţională, nu există nici o condamnare definitivă a unui înalt demnitar – "şi aici este responsabilitatea judecătorilor" - , există încă o neîncredere a partenerilor europeni faţă de justiţia din România şi faptul că Parlamentul încă blochează unele dosare de presupusă corupţie.
"Din păcate după aderare reformele din Justiţie au fost amânate. Nu există încă niciun verdict. Deşi am reuşit să evităm clauza de salvgardare, am rămas cu sistemul de cooperare şi verificare", a spus Traian Băsescu care a amintit că în 2004 ideea verificării unui demintar "era un subiect tabu".
"Reforma justiţie a început în 2004 prin introducere de legi şi şi prin aducerea de oameni noi. Ceea ce vedeţi acum în justiţie este, în primul rând, rezultatul faptului că magistraţii se bucură de libertate totală. Am convingerea că justiţia, ca şi presa, trebuie să treacă printr-o perioadă pentru a se maturiza. Consider că un moment important al mandatului meu a fost condamanrea regimului comunist. Nu a fost condamnat ca doctrină, ci pentru crimele comise. Prin acest gest am vrut să pun mandatul meu sub semnul unei schimbări definitive. După 2005 şi mai ales după iulie 2007 s-au produs o deschidere fără precedent ale arhivelor Securităţii", a spus preşedintele.
Traian Băsescu a spus că a considerat o prioritate reforma serviciilor de informaţii: "Din acest motiv am numit directori SRI şi SIE oameni din partidele aflate în opoziţie. Aceşti oameni sunt educaţi în spiritul ideilor europene. O nemulţumire a mea este nefinalizarea dosarelor Revoluţiei. Eu nnu cer justiţiei o anume soluţie, ci cer justiţiei să de o soluţie. Lucru care este obligată să îl facă".
"Securitatea naţională a fost una dintre precupările mele importante. În calitatea mea de preşedinte al CSAT am acţionat pentru funcţionarea instituţiilor statului pe principiile performanţei şi neimplicării politice. Strategia de securitate a României este un document modern care răsounde nevoilor de securitate a României. CSAT a aprobat reconfigurarea serviciilor de informaţii şi unele modificări ale regulemantelor de funcţionare, reforma lor fiind asistată şi inspirată de serviciile ţărilor occidentale. CSAT a aprobat constituirea comunităţii naţionale de informaţii, am încurajat şi sprijinit o relaţie transatalntică cât mai bună", a mai spus preşedintele.