UDMR negociază DUR! PSD depinde, din nou, de votul minoritarilor maghiari
Comisia Juridica si Comisia de Buget a Camerei Deputatilor au dat, luni, raport favorabil, cu un amendament la legea pentru combaterea spalarii banilor, potrivit caruia organizatiile cetatenilor minoritatilor nationale sunt exceptate de la raportarea catre stat a beneficiarilor finali.
Legea pentru combaterea spalarii banilor intrase la dezbateri in plenul de luni al Camerei Deputatilor, insa deputatii au retrimis legea in timpul dezbaterilor catre comisiile de specialitate. In cele din urma s-a decis ca Legea pentru combaterea spalarii banilor sa intre la vot final in plenul de miercuri, scrie Ziare.com
Obligatii pentru toate ONG-urile, mai putin cele ale minoritatilor
Astfel, art 3 a fost modificat in urmatorul fel "c) in cazul asociatiilor si fundatiilor cu exceptia organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatile nationale, membre ale Consiliului Minoritatilor Nationale".
Potrivit legii de prevenire a spalarii banilor, discutata martea trecuta in comisia juridica a Camerei Deputatilor, notiunea de "beneficiar real" includea in cazul asociatiilor si fundatiilor "persoanele fizice sau, in cazul in care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice in al caror interes principal asociatia sau fundatia a fost infiintata sau functioneaza".
De asemenea, legea prevede ca reprezinta "entitati raportoare" fundatiile si asociatiile, federatiile, precum si orice alte persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial.
Despre aceste prevederi, de care ONG-urile minoritatilor scapa daca forma legii ramane asa, Opozitia a avertizat saptamana trecuta ca vor afecta si ONG-urile, precum si pe beneficiarii actelor de caritate.
"Se stabileste un mecanism de oprimare, as zice, a asociatiilor si fundatiilor, de constrangere a ONG-urilor pentru ca legea prevede niste obligatii foarte nepotrivite, niste sanctuni covarsitare, pe viitor vor avea obligatia sa raporteze institutiilor statului toti beneficiarii finali, adica toate persoanele de care au grija, ca vorbim de copiii abandonati, de persoanele bolnave, sau alt tip de beneficairi, sub sanctiuni covarsitoare, amenzi pe care nu si le permite o asociatie", a spus deputatul USR Stelian Ion.
UDMR se opune
Masurile au fost luate dupa ce deputatul UDMR Marton Arpad a anuntat, luni, la dezbaterile din plen pe marginea legii privind prevenirea spalarii banilor, ca formatiunea maghiara nu poate sustine proiectul daca nu se elimina din text obligatia ca ONG-urile sa raporteze toti beneficiarii ajutoarelor pe care le dau.
"Proiectul lasa problema pentru zeci de mii de ONG-uri. Prin efectul acestei legi, toate ONG-urile vor trebui sa raporteze, citez textul, beneficiarul real care include persoanele fizice. Mai tot timpul ni s-a explicat ca asta inseamna ca eu pot sa dau nume generic. Nu, doar in ipostaza in care nu am reusit sa identific. Dar daca un astfel de ONG ajunge catre oameni saraci care au primit o suma sau o patura, trebuie sa raporteze, adica sute de mii de persoane, iar numele acestor persoane trebuie trecute intr-un registru. S-ar putea sa avem nevoie de contabilizarea a milioane de oameni, nu stim astazi. Nu putem vota o astfel de lege", a declarat, luni, in plenul Camerei Deputatilor, deputatul Marton Arpad, la dezbaterea pe marginea legii pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului.
Cel mai probabil vom plati o amenda uriasa
Pe 19 iulie, Comisia Europeana a anuntat ca trimite Romania, Grecia si Irlanda in fata Curtii de Justitie a UE pentru ca nu au pus in aplicare normele in materie de combatere a spalarii banilor, se arata intr-un comunicat de presa publicat pe site-ul institutiei.
Termenul pentru transpunerea de catre statele membre in legislatiile lor nationale a celei de-a patra directive europene privind combaterea spalarii banilor a fost 26 iunie 2017.
Amenda pare insa ca este sigura. Agentul guvernamental al Romaniei, Radu Cantar, a solicitat luna aceasta Curtii de Justitie a UE sa prelungeasca cu o luna termenul de depunere a memoriului in cazul procesului deschis de Comisia Europeana, intr-o incercare de a trage de timp, insa surse au declarat pentru Ziare.com ca cererea a fost respinsa.
Pana pe 29 octombrie 2018, Guvernul Romaniei trebuie sa-si depuna memoriul de aparare in acest caz. La acest termen se mai adauga 10 zile, termen pentru considerente de distanta. Practic, este aproape imposibil ca pana atunci proiectul de lege, aflat in Parlament, sa fie votat, sa treaca de filtrul Curtii Constitutionale si sa fie promulgat de Klaus Iohannis.