Premierul Tudose cere explicaţii în scandalul alimentelor: "Chiar suntem cetăţeni de mâna a doua?"
Prim-ministrul Mihai Tudose a cerut, la începutul şedinţei de Guvern, explicaţii de la Ministrul Agriculturii privind dublul standard la produsele alimentare. "Chiar suntem cetăţeni de mâna a doua?", a afirmat acesta.
În timp ce ministrul Agriculturii Petre Daea afirma că nu poate publica marca celor nouă produse care sunt diferite în ţările din vestul Europei comparativ cu România, întrucât nu există o reglementare la nivelul UE privind acest lucru, Mihai Tudose i-a cerut ministrului Justiţiei să vină cu o normă internă.
Prim-ministru a afirmat că trebuie să se discute mai multe despre dublul standard. "Chiar suntem o ţară de mâna a doua", a spus acesta.
Ca răspuns, ministrul Agriculturii a afirmat că a prezentat miercuri, într-o conferinţă de presă, studiul comparativ, rezultatul fiind transmis şi către Comisia Europeană. "Nu avem o normă juridică pentru abordarea acestei tematici. Am informat populaţia, am transmis datele la toţi europarlamentarii. Din nefericirea nu am reuşit să prezentăm în detaliu aceste lucruri neavând o normă juridică. Nu putem da numele comerciantului şi producătorului pentru că am putea avea conflicte juridice care ar putea să coste", a mai afirmat Petre Daea.
La această afirmaţie, Mihai Tudose a spus: "Domnul, ministru al Justiţiei, poate găsim o modalitate să facem o normă internă".
"Vom colabora cu ministrul Agriculturii, dar de principiu cred că în discutie se pune problema unui tratament egal de care trebuie să se bucure toţi consumatorii, aceasta e baza de discuţie, aceasta e baza de la care vom porni spre identificarea soluţiei", a răspuns Tudorel Toader.
Ca răspuns, Mihai Tudose a afirmat: "Sau măcar un cadru legislativ care să ne permită să spunem cetăţenilor cine ne consideră o ţară de mâna a doua".
Ministrul Agriculturii Petre Daea a prezentat miercuri rezultatele raportului privind despre dublul standard al alimentelor. Acesta a spus că n poate să facă o comparație pentru că nu s-au analizat acelaşi produs de la acelaşi producător. " 9 alimente din 29 analizate sunt diferite faţă de ţările din Vest", a spus acesta, adăugând că este vorba de diferenţe calorice la parizerul de porc, la conserve de peşte.
„Nu pot să fac o comparație dacă nu am același produs, realizat de același producător. Astfel, am trimis scrisori la mai mulți miniștri - din Franța, Olanda, Belgia, Austria -, știind că nu putem da răspunsuri dacă nu avem același produs. Am socotit necesar să informăm Comisia Europeană că nu dispunem de proceduri ca să determinăm standardul dublu. Iată că, în data de 13 am transmis această informație CE și am informat că am făcut demersurile necesare pentru a preleva probe”, a spus Petre Daea.
Ministrul Agriculturii a mai precizat că va trimite Comisiei Europene rezultatele pe procedurile prezentate, solicitând accelerarea procesul de reglementare. "Vom transmite tuturor europarlamentarilor români să analizeze concluziile pe care noi am reușit să le alegem în această perioadă. Este nevoie de o metodologie de comparație unitară europeană", a afirmat acesta.
Lista produselor cu dublu standard
1. Pate de porc: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
2. Conservă de peşte: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
3. Cârnaţi pentru grătat: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
4. Pate de ficat: diferenţa între produsul din România şi cel din Cehia în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
5. Bacon cuburi: diferenţa între produsul din România şi cel din Belgia în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
6. Şuncă de porc: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
7. Conservă macrou: diferenţa între produsul din România şi cel din Franţa în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
8. Conservă hering: diferenţa între produsul din România şi cel din Germania în ceea ce priveşte valoarea energetică declarată pe etichetă
9. Conservă macrou: diferenţa între cantitatea de peşte disponibilă în conservă