Nume noi pe lista viitorului guvern sub bagheta PNL
Partidul Național Liberal s-a întrunit în Biroul Executiv pentru a decide componența viitorului Guvern și pentru a vedea cum vor fi comasate ministerele. Surse din partid au declarat, pentru Realitatea TV, că sunt mai multe paliere de analiză în cazul Ralucăi Turcan. De asemenea, se ia în calcul păstrarea ei în Parlament ca lider de grup sau președinte de Cameră. Și la Justiție apar nume noi. Doi deputați sunt vehiculați pentru acest post, dar se ia in calcul și un independent.
În așteptarea nominalizării oficiale a noului premier PNL, liberalii fac schița noului guvern care ar trebui să aibă maximum 15-16 ministere. Unele dintre cele actuale vor fi comasate, iar în cazul altora se ia în calcul chiar desființarea.
Din punct de vedere al componenței politice, prima variantă, și cea mai probabilă, este a unui guvern monocolor. A doua variantă este o echipă PNL-PMP, potrivit unor surse din partid, liberalii fiind dispuși să dea partidului condus de Eugen Tomac două ministere. Discuțiile ar urma însă să aibă loc în perioada următoare.
Potrivit unor surse din partid sunt mai multe scenarii în cazul Ralucăi Turcan, care nu ar fi atât de hotărâtă că vrea la Ministerul Educaţiei. Ar putea fi desemnată prim-vicepremier, dar mai există o posibilitate. Pentru că liberalii au nevoie de ea în Parlament, mai ales pentru negocierile privind susţinerea unor proiecte, iar dacă PNL va prelua şefiile Camerelor, Turcan ar putea deveni preşedinta Camerei Deputaţilor. Sau să rămână lider de grup. La Educaţie ar putea fi Monica Anisie, dar nici aceasta nu ar fi sigură că vrea portofoliul.
La Justiţie şi Finanţe, surse din partid susţin că este posibil ca Ludovic Orban să propună independenţi, dar ia în calcul şi oameni din partid. Spre exemplu, deputaţii jurişti Cristina Trăila şi Ioan Cupşa sunt variante pentru Justiţie. La fel şi Cristian Băcanu, preşedintele comisiei Juridice din PNL.
La Finanţe s-a discutat despre Florin Cîţu, dar liberalii consideră că abordarea sa a făcut valuri în materie de propuneri economice, drept pentru care ar vrea să îl păstreze pentru după prezidenţiale, sau după parlamentare, pentru un mandat plin. În schimb, se discută în partid despre Bogdan Huţucă. Sau despre un independent. În orice variantă ar fi, liberalii vor să păstreze la Finanţe oameni din sistem, eventual secretari de stat, pentru a şti ce a lăsat PSD în urmă.
Pentru Ministerul Economiei sau Energie se discută despre Virgil Popescu, care se bucură de apreciere în toate taberele din PNL. La Apărare sunt vehiculaţi fie Marcel Vela, fie Ovidiu Raeţchi. Iar la Externe, dacă până acum se discuta despre Cristian Diaconescu, apare în scenă şi numele lui Bogdan Aurescu, consilierul preşedintelui Klaus Iohannis. Apărarea şi Externele sunt domenii apropiate preşedintelui, prin urmare, şeful statului are un cuvânt foarte important de spus.
Ministerul Dezvoltării, cel mai bănos portofoliu, pentru care era vehiculat Robert Sighiartău, ar putea să revină lui Laurenţiu Leoreanu sau Ioan Bălan, vicepreşedinţi pe regiuni de dezvoltare. La Cultură are şanse Vlad Nistor. Cu privire la Guvernul viitor, Klaus Iohannis a avut niştre cerinţe clare: ”Eu prefer un guvern politic, nu voi cauta alta varianta decat un guv politic. Luni, cel târziu marți, voi desemna un prim-ministru care va veni în Parlament cu o propunere de guvern. În contextul desemnării, să fie foarte clar: nu voi desemna un personaj din PSD! Nu voi desemna pesediști pentru guvernare!”.
USR, ALDE, Pro România și UDMR au anunțat deja că nu vor să intre la guvernare.
Pentru structura noului guvern, PNL ia în calcul comasarea mai multor ministere.
Astfel, surse liberale au declarat pentru HotNews.ro că la Ministerul Afacerilor Externe ar urma să fie comasate Afacerile Europene și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Pentru acesta din urmă se discută chiar transformarea sa în departament în subordinea primului ministru sau trecerea la SGG.
Cercetarea si Inovarea ar urma să treacă la Ministerul Educației, alături de Tineret și Sport. În cazul din urmă, se ia în calcul chiar desființarea ministerului.
De asemenea, Ministerul Economiei ar urma să se unească cu cele ale Economiei, Mediului de afaceri și Turismului. Pentru a evita infringementul prin încălcarea încălcarea obligației de separare a activităților de producție și transport în sectorul energetic, liberalii iau în calcul trecerea Transgaz și Transelectrica la Ministerul Finanțelor.
Lista ministerelor așa cum este ea discutată în acest moment:
1. Ministerul Afacerilor Externe ( se comasează Ministerul Afacerilor Europene și, posibil, cel al Românilor de pretutindeni)
2. Ministerul Afacerilor Interne
3. Ministerul Apărării Naționale
4. Ministerul Finanțelor ( preia Transgaz și Transelectrica de la Energie)
5. Ministerul Economiei ( se comasează Ministerul Energiei, al Mediului de afaceri și Turismul)
6. Ministerul Dezvoltării
7. Ministerul Justiției
8. Ministerul Agriculturii
9. Ministerul Muncii
10. Ministerul Mediului (se comasează Ministerul Apelor și Pădurilor)
11. Ministerul Educației (se comasează Ministerul Cercetării și Ministerul Tineretului și Sportului)
12. Ministerul Fondurilor Europene
13. Ministerul Comunicațiilor
14. Ministerul Transporturilor
15. Ministerul Culturii
Premierul PNL, funcție pentru care este propus Ludovic Orban, ar urma să fie desemnat de președintele Klaus Iohannis, cel mai probabil, marți.
Ludovic Orban a declarat sâmbătă seară că viitorul Guvern care ar putea fi format de PNL şi alte partide politice va avea ca prioritate "refacerea capacităţilor administrative necesare funcţionării statului" şi investiţiile în domeniul public. El a afirmat că va fi un "guvern mult mai suplu", cu 15, maximum 16 ministere, iar prima măsură va fi reducerea numărului de structuri birocratice - oficii, agenţii, autorităţi.